Happy new year....

La multi ani!!!Va doresc un an nou plin de implinire,mult mai bun decat 2012 si sper ca toate dorintele voastre sa se indeplineasca:)
Pentru mine pot spune acum,pe ultima suta de metri,ca a fost unul din cei mai buni ani din ultimii pe care mi-i amintesc.Nu stiu cand voi reveni cu postari noi avand in vedere ca nu prea am timp si in curand incepe sesiunea.Dar sper totusi ca voi gasi timp si pentru noi postari:)Va pup si va doresc ce-i mai bun pentru voi si cei dragi:):*
Ne vedem la anu...

 Nu s-a mai spus nimic de prea mult timp...si parca totusi suntem satui de cuvinte si gandurile dintre ele....


                                                                   

Nu vreau....

nu vreau sa ma cauti,nu vreau sa ma suni sau sa-mi mai trimiti mesaje.Nu vreau sa ma intrebi ce fac,daca sunt fericita sau daca iubesc.Nu vreau sa stii nimic despre mine,nu vreau sa ma vezi frumoasa sau draguta,nu vreau sa fiu matura pentru tine.Nu vreau sa fiu desteapta si nici sa mai fiu bruneta.Nu vreau sa imi spui ca iti place glasul meu desi nu m-ai auzit inca vorbind.Pur si simplu nu vreau sa te mai gandesti la mine.Nu vreau sa incerci sa ma cunosti sau sa ma intelegi.Nu vreau pentru ca nici eu nu pot si nu stiu cum si totusi e vorba de mine.Pur si simplu.

Anul asta a fost....

Wow!Deja e mijlocul lui Decembrie.Mi se pare atat de departe acest Decembrie de cel de anul trecut.Mi se pare ca eu de anul asta sunt foarte departe de cea de anul trecut....Ca o retrospectiva a acestui an, as putea spune cu mana pe inima ca da,asta a fost unul din cei mai buni ani.Dincolo de examenul de bacalaureat,admiterea la facultate si toate chestiile legate de scoala,anul asta chiar a fost bun.Rand pe rand toate dorintele pe care mi le-am pus pentru acest an s-au indeplinit....intr-un fel sau altul.Eu m-am schimbat foarte mult,am incercat sa ma inteleg mai mult si am acceptat ajutorul celor care mi l-au oferit.

Cat despre blog....sper ca ati observat ca am scris mult mai mult decat in anii trecuti.Practic am dublat numarul postarilor si sper ca au fost atractive si pe gustul vostru.Poate uneori nu am avut inspiratie,poate am fost trista,poate am batut campii aiurea,dar niciodata nu am avut vreun gand de a renunta la scris.
In rest...chiar nu stiu ce as putea spune mai multe,avand in vedere ca tot ce se intampla nou in viata mea apare sigur si pe blog.A,gata stiu...plec din nou in Italia in vacanta.Insa e prima data cand ma duc iarna.Deci cand ma intorc va fac plinul cu poze:)




Una din melodiile mele preferate in ultima perioada:)

All you need is love,but love is not for me...

Clar

"Dar daca e sa vorbim serios,dragostea oricum nu te intereseaza acum.Dumnezeu cu ea!"-horoscop taur
Ce ti-o fi si cu astrele astea?Da' ce stiu ele....

                                                           All you need is love...but love is not for me

 In sfarsit suntem 200.Multumesc tuturor:)

Blind

Crezi ca daca ne-am fi nascut orbi am fi iubit mai mult?...Poate...poate doar asa sufletul nostru ar fi deschis ochii mai des.

     All you need is love....but love is not for me

Blogging

Hey!Tocmai am facut un update paginilor de pe blog :  Carti citite si Things that i like.Era necesar...nu mai pusesem nimic de ceva vreme.La pagina cu carti,avand in vedere ca nu am mai citit nimic de cand a inceput facultatea,am postat niste titluri de carti pe care mi-as dori sa le citesc.
Dati-mi si voi niste idei despre ce ar trebuie sa mai pun pe blog,cum sa il mai schimb si despre ce ati vrea sa scriu...ceva subiecte..nu stiu.
In rest...am primit bursa de merit pe semestrul intai.Uraaaa!!!Vreau sa imi fac tatuaj...da parca vad ca iar nu imi fac:))
Voi cum o mai duceti?

Interviu cu dragostea

-As vrea sa ma angajez la dumneavoastra.
-Bine…dar ce stiti sa faceti ?
-As vrea sa va predau.
-Sa-mi predati ?Ce anume ?...Uitati domnisoara,eu…
-Cum sa fiti fericit si cum sa iubiti.Cum sa deschideti geamul zambind dimineata si cum tot asa sa trageti perdelele seara.Cum sa pasiti in fata lor cu inima deschisa,dar sa le oferiti doar ceea ce doriti dumneavoastra,nimic mai mult.
-Si….cate cuvinte stiti sa bateti ?
-Doua sentimente pe minut.
-Impresionant…
-Multumesc.

Duminica de Decembrie

Buna dragilor:Ce mai faceti?Cum ati petrecut de 1 decembrie?Pentru mine a fost o zi absolut normala...mai ales ca nu am tv,deci nu prea stiu ce s-a mai intamplat,cine cu cine si chestii din astea in ultima vreme.
Da...iata ca a venit si decembrie.Nu stiu de ce am impresia ca timpul a trecut atat de repede.Imi aduc aminte cand eram la liceu ca abia asteptam ziua de 1 decembrie...mai ales daca era in timpul saptamanii:)) si ca mi se parea atat de departe.Acum am avut un soc cand am realizat ca deja e decembrie:1.se mai termina un an si 2.inseamna ca se apropie prima sesiune,care prevad ca o sa fie horror.

In rest nu stiu...toate cum le stiti.Facultate in cea mai mare parte a timpului.Mi-e asa de dor sa citesc o carte,alta decat anatomia umana si chestii legate de medicina.Va vine sa credeti ca de cand am venit la facultate nu am mai citit nicio carte?Mai citesc uneori in weekend inainte sa adorm cateva pagini dintr-o carte,dar inca nu am ajuns la mijloc.Mi-e ciuda...simt ca nu am citit destul,ca inca mi-au ramas carti pe care ar fi trebuit sa le citesc si nu stiu daca o sa apuc.Din privinta asta as mai vrea o vara.Stiti ce carte mi-as dori foarte mult sa citesc? "Dragoste in vremea holerei".Am auzit atat de multe lucuri frumoase despre aceasta carte si mi-a trezit atat de tare interesul,dar nu stiu de ce parca destinul mi-o ia din cale.De exemplu,cautand o varianta mai veche intr-un anticariat si gasind-o, cineva inaintea mea tocmai o cumparase.Sau o gasesc mereu la preturi exorbitante sau deloc.Nici nu mai stiu de cat timp nu am mai citit,rasfoit o revista.Sa stau in pat,cu o cana de ceai de cirese si sa rasfoiesc paginile lucioase si glamouroase ale revistelor de fashion.Dar asta e...cand esti la facultate mereu gasesti intrebuintari mai bune pentru banii aia:))
Am reusit si eu intr-un sfarsit sa vad noile episoade din Anatomia lui Grey.Ce mi-am zis?Daca tot nu invat la anatomie macar sa vad ceva legat de anatomie:))Si ce putea sa fie mai bun decat Grey's?
In final v-am postat o melodie foarte draguta care se potriveste cu atmosfera asta de duminica,decembrie.Daca ar fi nins ar fi fost perfect.

28November

Putine persoane pot descoperi latura de nebunie din mine...putine ma cunosc cu adevarat si putine au curajul sa ma lase sa le arat cum sunt...Intr-o alta limba tu mi-ai spus sa indraznesc...putine lucruri din tine au ramas sa mai faca asta...iar eu redevin ce am fost...

Imi plac aparatele foto de tip Polaroid,adica cele in care poza iese instantaneu.As vrea sa am unul...mi se pare uneori ca prinde o parte din momentul ala,aerul,atmosfera...parca nu se compara cu astea digitale pe care le vezi pe calculator.Nici macar cele de pe film,in care esti nevoit sa scoti pozele,sa le asezi cu grija in album nu se compara cu astea.Poate pentru ca viata noastra nu e nici ea un album de fotografii in care ingropam zilnic momente pe care lasam apoi sa se aseze praful...crezand ca vor deveni mai valoroase peste timp.Nu,pentru ca viata in sine e doar o singura fotografie...in care esti norocos daca ai prins lumina cea mai buna,momentul ala special,persoana langa doreai sa fii ca sa...stii tu...dai bine in poza.Parca alta e senzatia cand tii poza in mana si simti toate emotiile pe care le traiai cand ai facut poza respectiva,simti momentul in care poza aia ti-a schimbat viata.Nu conteaza...ideea e ca as fi vrut prin pozele alea sa fi avut o parte din tine.As fi avut o parte din aerul pe care il respiram atunci,din frigul de afara,din atmosfera aia de noiembrie tarziu.
P.S.Totul se inchidea la ora 11...dar am plecat pe la 9.As fi avut timp poate sa fac o poza din asta memorabila...dar cine ar fi stiut?

Daca m-ar intreba cineva de cine imi este dor probabil m-ar considera putin nebuna...sau pe langa subiect.Mie nu imi este dor de persoanele pe care le-am cunoscut candva,de persoanele care au plecat din viata mea,a fost decizia lor oricum,nu imi este dor de ele.Imi este dor de o persoana pe care nu o cunosc.Imi este dor de Acea persoana.As vrea sa o las in sufletul meu o vreme,sa se joace in voie,sa il modeleze dupa bunul plac,apoi intr-o zi sa o scot din el.As vrea sa vad cum ramane sufletul meu in urma ei.

Nu e nimic bun pe blogul asta.Numai chestii nasoale,plangeri de mila,nemultumiri...mii de chestii care s-au destramat in timp si care nu o sa se mai refaca niciodata,prea multe ganduri spuse printre randuri,multe lucruri spuse fara sens doar de dragul de a fi spuse,multe lucruri a caror sens putin il pricep si pe care si eu as vrea sa il uit. Nici nu stiu ce incerc sa fac...as vrea sa scriu despre tine,dar ma gandesc ca ar fi gresit.Despre toti care am scris aici au plecat.Oriunde.Tu nu esti aici deci nu ai avea unde sa pleci,dar ai putea sa vii.As vrea sa scriu despre tine,dar e singurul lucru pe care nu pot sa il fac.As putea totusi sa scriu despre ce nu stiu despre tine,dar nici asta nu stiu,nu pot.Tu esti o dovada clara ca nu am nimic concret,ca nu stiu nimic si ca trebuie sa fac o alegere daca sa mai sper sau nu,daca ceea ce fac este o minciuna,daca sa mai astept ceva...candva.Tu devii o dovada ca orice speranta poate deveni o minciuna pentru propriul suflet,o minciuna in care te obligi sa crezi,sau poate ramane o speranta...frumoasa..de care sa te legi mereu.
Am zis ca nu o sa scriu despre tine si deja o fac.Dar o sa scriu despre tine prin mine.
Tu ma faci mereu o persoana mai buna,o persoana mai optimista...tu ma faci sa visez.Ma faci sa visez si sa cred in vise si sa cred ca ele se pot si implini.Cand?Asta nu imi spui niciodata,dar ma inveti sa nu renunt niciodata sa cred ca o sa ma cauti intr-o zi.Apoi se intampla ceva si revin la realitatea asta...asta in care tu nu mai ai aceeasi forta pentru ca nu esti langa mine.
Stii...atunci cand o sa ne intalnim(surprinzi optimismul?) o sa fii surprins de cate ori m-am gandit la tine,de cate ori te-am luat cu mine in gand,in momente grele in care simteam ca as vrea ca tu sa fii inca o persoana pe care nu voiam sa o dezamagesc,dar si in momente bune,in clipe de fericire in care as fi dat orice sa fii atunci cu mine si sa fii mandru de mine.Mi-am imaginat deseori cum ar fi sa se intample asta.
Tu ma faci sa nu pot spune,sa nu pot scrie niste banale de cuvinte care nu se vor banale.

                                                                                                                                                               

Ca o lumina vii inspre mine,ma atingi...si ca un intuneric ma impiedici sa deschid ochii.Si totusi stiu mereu cand pleci.
Eu sunt o fereastra deschisa pentru zborul viselor tale...Eu,eu sunt o fereastra deschisa pentru zborul viselor tale...Dar geamurile...mi-au inghetat fara rost in ierni de asteptare....
As fi vrut sa nu iti fi dat niciodata drumul la mana.

Am sa incerc in fiecare zi sa nu mai gandesc nimic despre tine.Tot ce mi-as fi dorit era o singura zi in care sa te cunosc.O singura zi in care sa imi arati asa cum esti tu defapt...si sa imi distrugi orice asteptare,orice vis si orice imagine pe care mi-am facut eu despre tine.Sa distugi tot,sa calci in picioare imaginea aia si sa fii altfel...sa fii tu.O zi in care sa fii tot ce nu mi-am dorit sa fii.Asa ar fi fost mult mai usor.Si de preferabil ar fi ca ziua aia sa fie azi.Dar am uitat...tu,cel diferit de imaginea mea despre tine...tu nu implinesti vise.

Aici oamenii intreaba de tine.Defapt gresesc...intreaba de tine daca existi,daca esti tu pentru mine.Iar eu nu stiu ce sa le spun si tac.Tac si ascult si apoi imi dau seama ca nu esti pentru ca n-ai fost niciodata,dar pentru prima data as fi dat orice ca sa fii.

De aceea...

“De aceea e asa de important sa lasi anumite lucruri sa treaca. Sa le dai drumul. Sa te desprinzi de ele. Oamenii trebuie sa inteleaga ca nimeni nu triseaza, uneori castigam, alteori pierdem. Nu astepta sa ti se dea ceva inapoi, nu astepta sa ti se recunoasca efortul, sa ti se descopere geniul, sa ti se inteleaga iubirea. Incheie niste etape. Nu din orgoliu, din neputinta sau mandrie, ci pur si simplu pentru ca acel lucru nu se mai potriveste cu viata ta. Inchide usa, schimba discul, fa curat in casa, sterge praful. Inceteaza sa mai fii cine erai si transforma-te in cine esti” -Paolo Coelho-Zahir

                                        Because you fit me better than my favourite sweater....

                                                                     Day 30

Multumesc...

Acum un an incepeam o calatorie in care aveam sa cunosc o persoana care inconstient avea sa ma schimbe.Sa imi schimbe modul de a fi,modul de gandire,modul de a iubi si de a spera.As vrea sa am ocazia sa ii multumesc.

Pentru ca mi-am uitat numele de prea multe ori....

" Atunci cînd îmi place foarte mult de cineva, niciodată nu-i spun numele altora. Este ca și cum aș renunța la o parte din ființa lui. Cel mai banal lucru este minunat doar dacă-l ascunzi. " Oscar Wilde


                                                                   Day 29

Just another hour

Ne despart 1987 de kilometri...si inca alti zeci din inima ta....

Ne despart si orele stii?La inceput aveam obiceiul...defapt gresesc,era o intamplare,de a ma uita la ceas la ora fixa.Probabil stii ce se spune despre asta...dar nu am crezut niciodata pe bune.Apoi...dupa o vreme am incetat sa ma mai uit la ceas.Orice ora fixa imi provoca dor de tine.

 Acum...cand din intamplare este ora fixa imi dau seama ca tot timpul am gandit gresit acele ore.Acum fiecare ora fixa nu mai reprezinta decat o alta ora in care tu nu mai esti aici,in care tu nu ai fost aici.Atat...iar orele astea dor la fel de tare ca si celelalte.

                                                         Day 26

Is love overrated?

Poate pentru altii nu e asa de greu.Poate ca sunt eu altfel,poate ca fac parte acei oameni care nu vor sau pur si simplu nu pot spune acele cuvinte pe care altii le rostesc inconstient si fara nicio abtinere.Vi s-a intamplat vreodata sa va doriti sa ii spuneti cuiva ceea ce simtiti,sa ii spuneti cat de mult inseamna pentru voi,sa ii spuneti ca o iubiti si sa nu puteti deschide gura?Sa simtiti cum cuvintele vi se opresc in gat,pe buze,doar in urechile celuilalt nu?Sa le simtiti cum se transforma,cum iau alta forma,una banala si cum va pierdeti curajul sa mai incercati inca o data si inca o data si inca o data?Parca iti doresti sa fii altcineva in momentul acela,sa fii altceva,sa fii orice numai tu nu,si iti doresti ca gandurile si cuvintele alea nici sa nu-ti fi trecut prin minte...pentru ca iti dai seama de neputinta si lipsa de curaj si te simti si mai neputincios.
Eu da...eu simt asta.Nu pot spune "Te iubesc" fara sa fiu constienta de asta,fara sa imi "programez" oarecum sa fac chestia asta si fara sa ma transpun in altcineva.In cineva care e tot eu,dar care "eu" poate spune cuvintele alea.Nu pot.
Ma gandeam intr-o vreme cand observasem chestia asta si o analizam ca sa ii gasesc motivul ca poate nu sunt singura si poate mai sunt si altii la fel ca mine.Si am descoperit si la alti oameni aceeasi problema.Dar am observat si ca aceasta nu vine din frica de a arata ce simti.Nicidecum.Asta o poate face oricine,in orice mod.Nu e ca si cum cuvintele alea te-ar face mai slab,ca si cum te-ar face transparent si ceilalti ar observa cat de tare iti tremura inima cand le rostesti,cat de tare iti transpira palmele si cat de rosii iti sunt obrajii si cat de tare iti zvacnesc tamplele.Nu e ca si cum acele cuvinte ar spune cine esti,cum esti sau cum o sa devii.
In fine...am inceput sa cred atunci ca poate nu putem spune cuvintele alea pentru ca nu ar fi de-ajuns,ca nu le consideram demne de sentimentele noastre reale,ca nu reflecta ceea ce simtim cu adevarat.Faptul ca auzim cuvintele "Te iubesc" de zeci de ori poate intr-o zi,nu conteaza unde,intr-o melodie,intr-un film,carte...oriunde,ne facem sa ne gandim daca nu ar suna ca un cliseu.Uneori ma satur sa aud cuvintele astea,alteori mi se par oribile si fara sens,alteori tanjesc dupa ele dar intr-un mod ciudat si de cele mai multe ori nu le spun pentru ca mi se par overrated.Mi se intampla uneori sa nu pot nici sa scriu despre dragoste sau subiecte asemanatoare.Nu imi vin cuvintele,nu imi plac,nu sunt eu si ale mele,nu le cred.Alteori le simt,le gandesc si le am in degete.
Nu stiu...poate si cuvintele astea ar trebui sa aiba termen de valabilitate...sau cel putin un numar de utilizari.Dar ar fi trebuit sa se termine pana acum,deci nu au.Poate ca o sa invatam si alte cuvinte sau cel putin o sa invatam sa iubim inainte sa le spunem.

 
Asa...iar spre final as avea o rugaminte:)))Vreau sa vad daca putem ajunge la 200 de cititori...pana pe 28 noiembrie.E bine?

You and your white horse

       Am vrut doar sa-ti spun ca imi plac caii albi si ca as da oricand un cal verde de pe pereti pe unul alb.Care sa fie doar al meu.Sa ii impletesc coronite de margarete si sa il rasfat zilnic.Sa il visez chiar si atunci cand sunt treaza.Vreau sa visez mereu cai albi...fara printi pe ei,te rog.Doar caii mei albi.

Day 19

Eu nu vreau sa ma indragostesc de o persoana.Eu vreau sa ma indragostesc de un zambet sincer si 2 ochi care nu stiu sa minta.


Day 15

Heartbeat

"Scoasa din corp,inima continua sa bata.In lipsa influentelor extrinseci si nervoase,vegetative si umorale,inima isi continua activitatea ritmica timp de cateva ore sau zile,daca este irigata cu un lichid nutritiv special."

-Si zici ca inca bate?




Day 11

Cinderella did not Google Prince Charming

Faptul ca oamenii au din ce in ce mai putina ocupatie si ca unii se plictisesc cu viata lor sau ca facebook-ul le devine o a doua personalitate este ceva de necontestat.Nu m-as mira chiar sa vad si cateva studii sau procentaje...facute binenteles de marii cercetatori britanici(mi se pare mie sau jumatate din ei doar cu asta se ocupa?ca la cat cerceteaza aia orice ne-am putea baga si noi pe felie cu vreo vecina de la 2 care stie totul despre toti nu credeti?),dar sa revenim.Ideea e ca facebook-ul s-a transformat in ceea ce era acum multi ani HI5-ul,adica o lume a lipsitilor de ocupatie si ahtiati...dupa orice in marea majoritate:)))Mai curand joaca si rol de matrimoniale avand in vedere numarul de persoane de care tot aud ca " si-au gasit jumatatea" pe facebook.Mai,eu nu zic ca poate oamenii nu au dreptate...poate dintr-o mie de oameni 2 se potrivesc si chiar ajung si continua sa aiba o relatie.Dar mi se pare cam fortata treaba.Nu stiu...poate am eu impresia gresita ca e mult mai mica probabilitatea sa gasesti pe cineva pe net,pe fb sau pe alte retele de socializare decat in viata reala,in anumite circumstante in care te aduce viata..fara sa cauti tu nimic.Poate sunt idealista,poate sunt de moda veche,poate cine stie,peste 1 an o sa zic si eu ce spun si astia acuma,insa mi-e frica sa imi imaginez ce ar fi iesit daca si parintii nostri s-ar fi cunoscut tot asa:)))
Ok...m-am indepartat putin de la ideea cu care pornisem.Eu cred ca pe lume,in anumite situatii, sunt doua tipuri de oameni:disperati si bagatori in seama/lipsiti de ocupatie si creier.Altfel nu mi-as explica,nu indrazneala,ci lipsa de creier cu care se avanta unii in conversatii.Probabil ca nu sunt si nu voi fi nici singura care va avea de-a face cu prostii pe facebook care ar face orice pentru un id,un numar de telefon si o intalnire.Ar vinde-o si pe mama cred:)))Asa deci...haideti sa va povestesc doua intamplari de genul.
Cred ca prin iarna trecuta intru ca de obicei pe facebook si vad ca am o cerere de la cineva...pictor.Dau accept si imi vad de treaba.De obicei nu prea dau add,dar tipul a avut noroc in ziua aia.Peste vreo 5 minute ma contacteaza...frumos..-buna seara,-buna seara..-ce faci?-uite bine...prin casa...-aha..siiii n-ai vrea sa pozezi pentru mine? Cand am vazut asta am zis claaaar fratioare...deci iti lipseste ceva e clar.Cum sa intrebi asta o persoana pe care o cunosti,e mult spus de 5 minute, si cu care ai schimbat 2 vorbe? Ii raspund frumos ca -nu,multumesc,nu sunt interesata.Domnul insista...ca -da sigur nu vreau?Ca e o sansa unica in viata...Eu deja eram plictisita si incepeam sa ma enervez.Ii raspund ca -nu,nu vreau si ca poate gaseste pe altcineva care sa profite de sansa asta unica in viata.In momentul urmator incepe sa ma faca -ignoranta...cica cum imi permit?Ca nu respect munca unui om,ca nu imi pasa de arta...ca arta sta la baza Universului...si multe altele.
Cand am vazut asa mi-a fost clar ca domnu nu e pe gardu lui sa zicem asa.Universul...arta...ce treaba are cu faptul ca nu vreau sa pozez?Eu ignoranta?Ii raspund ca -arta nu inseamna a poza pentru cineva...ca arta inseamna si muzica,teatru,literatura alea alea...si ca in mod sigur Universul o sa existe in continuare si fara poza mea.In momentul urmator m-a scos de la prieteni...probabil a considerat ca nu sunt in deajuns de in armonie cu Universul si na:)))
A doua intamplare e mai veche...de pe vremea in care nu aveam inca fb si aveam un id de copchil prostanac:)))Din ala facut la 14 ani in care nu exista nicio litera din numele tau real si in care dadeai accept la oricine:))Intra tot asa odata unu in vorba si dupa 5 minute ma intreaba daca am prieten.Ohoooo frate...da stiu ca te grabesti:))).Mi-am dat seama cu cine am de-a face si am zis sa rad putin de saracul baiat.Ii raspund asa mai trist ca nu,nu mai am din pacate.Gata asta a fost...i-am trezit interesul.-Vai dar de ce,ca esti o fata asa de draguta.Nu stiu unde m-o fi vazut el ca sunt draguta da na...Ii raspund ca am mai avut vreo 7 prieteni...dar au murit toti.Cred ca deja o lua razna:)))-Dar de ce?Cum sa moara toti 7?Imposibil...Ii raspund ca na,m-au enervat si i-am otravit cu clorura de sodiu.Cine nu stie asta e sare de bucatarie:))))Eram deja pe jos de ras:)))Imi raspunde ca asta e din chimie nu? Ii zic ca da si imi raspunde ca a facut si el chimie si ii placea,da acuma "numai" ii place.I-am raspuns ca din cate se vede nici romana "numai" ii place da na...Mai departe sincer chiar nu mai imi amintesc cum s-a terminat...stiu doar ca am ras in seara aia si ca imi voi aminti mereu conversatia aia:)))
Si da!Da,oameni buni...exista si astfel de oameni.Poate exista si mai rai de atata.Se pare ca selectia naturala inca nu functioneaza cum ar trebuie.Prin urmare intreb si eu:cate conversatii din astea ar trebui sa port ca sa zicem ca imi gasesc "jumatatea" aia de multi cautata?Nu stiu,sunt de parere ca in viata reala esti mai scutita sa iti torturezi ochii si creierul cu ce aberatii scriu unii pe net si ca macar vezi cu ochii tai cu cine discuti..Stiti ca pe net poti sa fii oricine...din pacate multi aleg sa fie prosti:)

Do you?

This is Halloween

Asa ca sa fim in trend:)))




Nu,nu merg la nicio petrecere si nu am nici vreun costum.In seara asta ma delectez cu ceai cu lamaie si cu strepsils:)))Distractie faina celor care petrec si vreau sa vad poze cu costumele....

Un inceput de saptamana perfect: primul 10 la anatomia si 9.75 in test la fiziologie.To be continue....:))O saptamana frumoasa tuturor:)

Just one month

 De azi mai ai doar 1 luna de trait.Dar timpul o sa treaca la fel de repede ca si pana acuma....iar tu o sa-l irosesti la fel....

Day 1

Changes...

S-au schimbat atat de multe incat nici nu le-am mai tinut socoteala.Locuri,oameni,zambete si teluri noi.Si nu stiu cat din mine a mai ramas la fel.Ma simt atat de diferita si parca toate sunt asa de diferite.Dar nu-mi pare rau...nu,nu-mi pare.Poate sunt tot eu,cea dintotdeauna si pe care am ignorat-o prea mult timp incat am uitat de ea...
Sunt singura,poate prea singura.Si nu ma refer aici la oamenii din jurul meu.Din astia am o gramada acuma care vorbesc,si rad si vorbesc si o iau de la capat.Exact asa cum imi place mie.Dar uneori parca ii privesc si ma privesc de undeva de deasupra.Si ma vad singura.Nu stiu...poate sunt la fel de singuri ca si mine...atunci de ce nu ne intalnim la jumatatea drumului?Nici nu stiu ce vreau de la ei sincer.Defapt nu vreau nimic...vreau sa fie mereu la fel ca acuma.Dar vreau o persoana doar pentru mine.O persoana care sa isi faca griji pentru mine si care sa merite sa-mi fac griji pentru ea.Si totusi mi-e atat de frica de persoana asta si de faptul ca o sa plece la fel ca celelalte care au mai fost.Sau poate sunt prea egoista inca.Sunt.
Mi-am dat seama de diferenta dintre liceu si facultate.Dar nu v-o zic...va las sa o descoperiti singuri:)))
Si iata ca deja e a 4a saptamana de facultate.Parca a trecut o vesnicie sincer...cand m-am uitat in calendar ieri ma asteptam sa vad noiembrie,dar nu...era acelasi octombrie.Am fost atat de ocupata cu invatatul,mereu la cursuri si pe drumuri,griji pentru mancare si tot felul de alte chestii ca parca in fiecare secunda si minut din zi trebuie sa fac ceva.Si parca mereu sunt intr-o continua fuga si agitatie.Inconstienta si inexplicabila.Si uneori o ador sincer,dar am momente in care parca as vrea sa opresc 1 ora timpul in loc,sa ma asez pe o bordura de la un colt de strada si sa stau si sa privesc,sa gandesc,sa dorm cu ochii deschisi cum doar in autobuz reusesc.
Am inceput sa cad usor usor in vechiul obicei din timpul scolii.Adica multe ingropaciune sub carti,cu carti,pe carti si tot ce se poate cu carti.Dupa parerea mea chiar nu e exagerata...chiar mi se pare prea putin si sunt ingrijorata.Da cica e multa...ce sa-i faci?Tot soarece de biblioteca am ramas:))
Cel mai mult imi place anatomia si fiziologia...Aaaaa...am descoperit ce grupa de sange am! Grupa A(2) RH-,asta dupa ce m-am intepat la toate degetele de la mana stanga si la un deget de la cea dreapta:))Am intrebat-o pe doamna doctor daca tre sa trec si la alea de la picioare:)))Deci nu curgea un strop de sange din mine,radeau colegii ca am murit si nu mi-am dat seama:)))
In rest nu stiu...mi-e foarte ciuda pe mine.Ca nu stiu sa profit de ocazie,ca las momentele sa treaca pe langa mine si imi dau seama de ele si le doresc abia cand e prea tarziu.Ma urasc din cauza asta....
Va vine sa credeti ca de 3 saptamani nu am mai visat nimic?Imi doresc sa visez sau cel putin sa imi aduc aminte ce am visat...
Voi stiti de ce ne dorim tocmai atentia persoanelor care ne ignora si ignoram la randul nostru oameni pe care ii vedem ca ar da orice sa ne intre in gratii si sa le acordam atentia noastra?De ce pare mai palpitanta o chestie pe care nu o poti avea,care nu va fi poate niciodata a ta si care poate nici nu merita sa lupti pentru ea?Si de ce fugim cand cineva ne da atentie?Eu nu stiu...voi?As vrea doua palme pentru asta cateodata...

Why

"Ea: Pari prost şi bogat.

El: Şi dacă sunt deştept şi sărac?

Ea: Eu sunt deşteaptă şi săracă.

El: Păi, şi de ce eşti tu aşa deşteaptă?

Ea: Pentru că n-aş ieşi cu tine la o cafea.

El: Şi dacă nici nu aveam de gând să te invit la o cafea?

Ea: Exact de-asta eşti prost."

 Prea multe intrebari,prea multe indecizii.Tu ma faci slaba,ma faci sa nu stiu cine vreau sa fiu si cine sunt.Tu ma faci mica.Tu ma faci sa-mi fie frica....Tu ma faci prea mare...

 zi inceputa prost

I was in the winter of my life...and then the men I met along the road was my only summer...

                                                Si nu stiu...poate ceva in mine e defect....

Untill now

 In sfarsit!Da,acesta este primul moment pe ziua de astazi in care sunt linistita,(tocmai a sunat telefonul:))),in care nu trebuie sa merg sau sa fac ceva.Bine..as avea de invatat,dar e vineri seara totusi,sa fim rezonabili.Nici nu stiu cu ce sa incep sa va zic ce am mai facut ca inafara de cursuri,care ma tin ocupata toata ziua,nu as avea mare lucru ce sa va zic.Cursurile nu sunt foarte grele,dimpotriva,unele sunt foarte plictisitoare si nu le vad rostul,dar sunt in locatii diferite si ma dispera cat am de mers.Glumeam,mai mult sau mai putin,ca arhitectul Clujului a vrut sa faca ceva special...si ce s-a gandit el:multe scari.Cat de multe?Multe sa fie ca doar nu e din buzunarul tau:)))Va spun sincer,in felul asta,la cate scari am de urcat(stau la etajul 4 in camin) plus la cate amfiteatre trebuie sa ajung,nu am nicio sansa sa ma ingras,nici daca as manca pizza sau shaworma la toate cele 3 mese.Deci merg frate...mult.Eram invatat cu mersul mult si de acasa,dar si din vacante unde am avut de vizitat orase intr-o zi si nu era timp de stat sau de masina,dar aici merg enorm!!!:)))Acum ca am terminat cu mersul....am dat ieri test la fiziologie.4 intrebari in 20 de minute=3 pagini scrise.Luni mai urmeaza inca unul si eu inca nu m-am apucat de invatat.Wow...suna naspa,acum realizez:)))
De ieseala...sincer nu stiu cine mai este in stare sa iasa ca ajung in camera franta.Ma dor toate oasele,plus ca s-a facut un frig zilele astea de zici ca e iarna.
Hai ca va mai zic ceva:la inceput,adica pe 1 octombrie mi-am promis ca nu o sa plang in prima saptamana.Am zis ca fie ce o fi,colege naspa,profi aiurea,multe teste si lucrari,cursuri si orare aiurea...nu o sa plang!Tot auzisem de altii de la medicina ca din prima saptamana se puneau pe bocit si eram ceva de genul:panica,panica,panica!:)))Dar..iata ca a trecut si cea de-a doua saptamana si n-am plans inca...si nici prin cap nu mi-a trecut ca imi vine sa plang,ca nu mai pot,ca e greu.Bine...o sa spuneti ca stai ca inca nu ai vazut nimic.E drept si asta..dar daca iti promiti chestii din astea in fiecare saptamana reusesti oarecum sa te motivezi,sa te ambitionezi si sa nu te lasi batuta de primul zid.Nu credeti?
Asa...de seriale nici nu se poate pomeni,avem net prin curul gainii presupun.Am stat jumatate de ora cica sa se incarce.Rezultate=0 secunde.Superb!!!Aplauze pentru netul nostru.Nu stiu cum se face,da si anul trecut la inceputul clasei a12a nu mi-a mai mers vplay-ul,acuma nu imi merge netul.Cineva acolo sus comploteaza si se asigura ca nu sunt distrasa de chestii "periculoase":)))
Din cursuri sincer deocamdata imi place doar anatomia si fiziologia.Restul nu le pricep si mi se par plictisitoare si nu le vad rostul.Adica vad foarte mult timp pierdut aiurea(bine macar ca mi-am facut luna asta optiune cu net pe telefon ca luna trecuta am crezut ca disper cand am vazut ca nu mai merge).Dar mai vedem saptamana viitoare ok?:)))Oricum,momentul preferat al zilei este cel in care imi aleg cu ce ma imbrac a doua zi:)))Este asa un moment de detasare,un moment in care fashionul este la el acasa,in care ma doare in cot de tot:))Hai ca aberez deja.

Voi ce mai facet?Vreau vesti,hai hai!Cat despre postari...cred ca vor mai urma cateva,dar vroiam sa zic ca au fost scrise mai demult si doar le voi posta.Deci sa nu va mirati ca vor fi asa un fel de ruperi de continuitate sau de subiect fata de ceea ce se intampla acum in viata mea.Le-am pregatit pentru ca am anticipat lipsa de timp...si de inspiratie sincer.Byeeeee....

Appearance

In aceastra postare voi vorbi despre aparente care inseala.La propriu.Voi vorbi despre mine-19 ani care arata ca mine-16 ani.Voi vorbi despre cum e sa te considere oamenii mult mai mica decat esti.
Mi se intampla adesea sa fac cunostinta sau sa intalnesc oameni care ma considera mult mai mica...adeseori imi dau 16-17 ani...nicidecum 19 si se mira cand aud cat am defapt.O sa va povestesc cele mai comice situatii de genul.
Anul trecut,adica in clasa a11a am facut in vara kinetoterapie la spitalul mare.Acolo era si o fata...nu stiu exact cati ani sa ii dau,dar oricum mult mai mica decat mine.La inceput nu am intrat in vorba cu ea...vorbeam mai mult cu profesoara pentru ca ne cunoasteam,dar din vorba in vorba am ajuns sa vorbim de scoala.Binenteles ca ador persoanele care sunt mai mici decat mine dar imi vorbesc superior...cum era si cazul de fata.Dar nu am zis nimic.Si ma intreaba la un moment dat- da tu le ce liceu vrei sa te duci?Eu am ramas masca si o intreb:Da tu in ce clasa crezi ca sunt?....-A nu stiu...credeam ca a 8a...Da si eu-Aha...na pai sunt a 11a,da as putea sa ma gandesc la un alt liceu daca vrei tu:)...Si uite asa am tratat inca o fetita cu sentimente de superioritate.
Cand eram prin clasa a 10a am intrat cu mama intr-un magazin de haine pentru copii mai mici cautand ceva pentru verisoara mea cea mica.Ne uitam noi la hainute cand vad ca doi bunici...ca asa pareau,se uitau insistent la mine.Si ma uit si eu la ei.Si vin si ma roaga frumos daca nu as vrea sa probez o maleta sau nu mai stiu exact ce,ca au si ei o nepotica si ca ar vrea sa ii cumpere ceva.Da,binenteles,nicio problema.Probez haina,imi vine bine si la sfarsit ii aud ca spun ca aa sigur o sa-i vina,stii nepotica noastra e in clasa a7a si e putin mai inalta decat tine,da sigur ii vine ca e tot asa de slabuta.Tu in ce clasa esti?...-A 10a.
Deci nu va pot descrie ce fata au facut:))))Am iesit cu mama razand din magazin si tot repetam ce ne spusesera ei.Mi s-a parut amuzant...dar si putin trist sa ti se spuna ca pari mai mica decat o fetita de clasa a7a:)))
Anul acesta la scoala ma trezesc ca un destept de a 10a facea prezenta la boboace pe holul scolii.Binenteles ca m-am trezit si eu pe lista lui,dar l-am linistit repede.I-am raspuns de fata cu prietenii lui ca s-ar putea sa dea peste persoana gresita intr-o zi...si ca,apropo...sunt a 12a,surpriza! Faptul ca toti au inceput sa rada de el asta nu trebuie sa mai amintesc.
Intr-o zi am avut niste treaba la notar,ceva cu o declaratie de avere(hmmm suna de parca as avea averea lu Basescu,stiu:)))) si binenteles ca doamna notar a inceput sa calculeze in gand cati ani am si se uita suspect la mine.Ca nu par..nu nu,nu par eu de 19 ani.Naspa..soarta,mai calculeaza o data poate iese de data asta.
Nici nu stiu daca sa iau chestia asta ca fiind de bine sau nu.Adica uneori ma bucur ca nu imi arat varsta...ma gandesc ca  la 30 de ani de exemplu o sa arat de 23 sau 25 daca am noroc:)))si ca ar trebui sa ma bucure chestia asta.Dar pe bune ca nu o fac intentionat...pur si simplu asa sunt eu.Probabil las aceasta impresie din cauza ca nu ma machiez sau nu ma imbrac dupa cum s-ar astepta unii sa se imbrace o persoana de 19-20 de ani.Ma refer ca foarte rar port machiaj,doar daca este necesar sau merg undeva,prefer un look natural,adica fara machiaj si nu imi fac probleme ca lumea se uita la mine ca arat uneori ciudat.Iar cat despre haine...port haine in masura in care imi gasesc o masura care sa mi se potriveasca(o sa fac o postare despre asta) si haine normale,care sa imi vina bine,nu care sa fie neaparat la moda.
Pe de alta parte...uneori am si de pierdut din cauza asta.E foarte comic da,cand pusti de 15 ani se dau la tine...dar te gandesti si daca doar de astia o sa ai parte toata viata:)))
Ma rog...stiti ca se spune ca frumusetea vine din interior.Cred ca asa e si in cazul meu...arat mai tanara pentru ca probabil inca mai am suflet de copil.Si oricum...cred ca sunt foarte multe fete care si-ar dori sa arate mai tinere decat sunt...din pacat nu stiu de ce vad doar contrarul pe strada.Dar fiecare cu alegerile lui:)

Caminista

Hey guys!M-am intors si va anunt ca asta e prima postare in calitate oficiala de studenta.Am lipsit asa de mult pentru ca abia de 1 zi am net.Ce sa fac...astea sunt conditiile de camin.Deci...am avut noroc pana la urma.Am primit o camera destul de buna,la etajul 4,adica mansarda si cu paturi foarte bune fata de ce am mai vazut.A fost nevoie sa varuim si sa mai cumparam chestii necesare,dar in rest e foarte bine.Spuneam in postarea precedenta ca cei din anul intai au fost anuntati sa vina la cazare in ultimele doua zile.Eu am mers de vineri si am primit camera,deci se poate.
In rest nu stiu ce sa va mai spun.In camera am nimerit cu doua fete foarte de treaba,una din ele este in grupa cu mine,ceea ce e foarte bine pentru ca avem acelasi orar.La cursuri prima saptamana mai mult am frecat menta ca sa spun asa,dar vine saptamana viitoare si vedem ce urmeaza.La fiziologie deja dam test saptamana viitoare,dar avem noroc ca profa a predat foarte bine.
Despre cealalta facultate nu am ce sa va spun ca inca nu am ajuns pe la niciun curs si nu stiu pe nimeni de acolo:)))Stiu frumos...oricum cred ca ori o sa inghet anul ori o sa renunt.Vreau sa fac ceva calumea nu sa ma intind in toate partile.

Stiu ca unii dintre voi vroiau sa vada poze din camin.Stiu ca e dezordine,dar nu asta e camera mea,doar se intamplase sa fac poze acolo:)))
Sper sa am timp sa postez cat mai curand...poate ceva pe weekend,dar nu promit.Doar daca am inspiratie:)

"You're Gonna Make Me Lonesome When You Go"

Facand abstractie de Miley Cyrus a carei fan number one nu sunt,dar a carei voce in melodia asta merge binisor chiar...melodia e superba.
Mi-am dat seama ca de data asta e altfel.E altfel pentru ca de data asta plec eu si ii las pe alti in urma.Mereu am fost cea care a ramas in urma,care a plans dincolo de usa inchisa si care a sperat in fiecare zi la intoarcere.I was the girl behind red door(chiar am o usa rosie).Am ajutat la facut zeci de valize si am condus tot de atatea ori oamenii la plecarea lor...in viata.Am rugat si m-am rugat de zeci de ori sa fiu si eu luata in calatoriile lor,sa ii mai vad macar o data.Oameni au plecat,oameni s-au intors...altii nu.De data aceasta mi-am facut propriile bagaje pentru noua viata.Si inca ce bagaje....Nu mai termin de impachetat, oameni buni.Nu stiu sincer cum o sa-mi duc toate hainele si lucrurile de care am nevoie,dar asta e.Avand in vedere ca nu mai vin acasa decat la vara,e necesar.Joi plec la Cluj si habar nu am ce ma asteapta....deci cam incepe sa imi fie putina frica.Dar sper sa treaca....
Apropo de facultate...cei din anul intai primesc camera la camin in ultimele 2 zile.Adica dupa ce toti prind cele mai bune camere...au zis astia sa ne dea si noua acolo o debara ceva.Sper din tot sufletul sa ma insel...pentru ca daca(scuze) camera e mai proasta decat cea pe care am vazut-o...vai mama.Sper sa apuc sa fac poze...daca nu inainte,macar dupa ce o aranjam putin.Nu stiu cand o sa mai apuc sa scriu,sper totusi ca va fi curand:)
P.S.Faceti abstractie de Miley si ascultati melodia,mie mi-a placut:)

Friday Recommendations

Dupa cum probabil stiti...sunt o mare amatoare de seriale.Nu cred ca as gresi daca as spune ca am vazut sute de episoade.Criminal Minds,Gossip Girl,White Collar,The Mentalist,Greys Anatomy,Rocky Blue,Pretty Little Liars,Prison Break,Dr.House,The Good Wife...aaa si nu mai imi aduc aminte:))).In ultima vreme,adica aproximativ un an(clasa a12a),m-am mai potolit putin,am lasat-o mai moale si urmaresc doar ce urmaream inainte,nu am mai inceput niciun alt serial.Cu toate acestea nu as putea spune nu nici unui film "normal" pe care sa il urmaresc pe dvd sau la tv.Astea fiind spuse...chiar ieri am vazut 2...pe youtube,ce-i drept...dar cui ii pasa?Foarte interesante dupa parerea mea si i-am povestit si mamei mele despre ele...dupa care au urmat binenteles dezbaterile obisnuite:)))Am postat aici trailerele daca va intereseaza si sper sa va placa si sa aveti ce invata din ele.:)





Le puteti viziona in intregime pe youtube,eu asa am dat de ele.

Let's Tweet

                                                      Deci...cum a fost prima zi de scoala?

Vroiam sa va anunt ca am facut un cont de twitter oficial pentru acest blog.Mai avusesem cont pe twitter...dar personal si m-am plictisit dupa o vreme.Deci care aveti twitter...ne putem urmari si acolo.Stiu..suna ciudat:)))L-am facut pentru ca mi-ar fi mai usor sa spun chestii minore cum ar fi pe unde sunt sau ce mai fac decat sa scriu de fiecare data pe blog despre ele...sau nu stiu...o sa vad eu:)

Not anymore

Astazi e prima oara cand eu nu am mai fost acolo langa ei,cu flori,zambete si multe amintiri din vacanta.Vorbesc de prima zi de scoala care de vreo 12 ani a fost un moment mai mult sau mai putin asteptat.Prima zi de scoala din clasa intai nu o mai tin minte foarte clar...stiu doar ca eram foarte incantata de uniforma albastra si ca aveam niste clamite cu margarete prinse in par.Mai misto e cand mi-a povestit mama cativa ani mai tarziu ca dupa prima zi de scoala adevarata am intrebat daca trebuie sa ma mai duc si maine.Ce copil inocent eram...nu stiam ce avea sa ma astepte:)))In urmatorii ani binenteles ca am inceput sa urasc venirea scolii pentru ca vacanta se termina.Probabil singurul lucru care imi placea era momentul in care imi cumparam caiete noi.Adoram sa scriu pe prima pagina si incercam mereu sa scriu cel mai frumos.Anii au trecut si nu am mai dat asa mare importanta acestei zile...de cele mai multe ori enervanta din motivele mentionate mai sus.
Cand am ajuns la liceu eram ceva de genu "ce dracu caut aici?Ok...deci trebuie sa caut o fatza cunoscuta ceva..."Am avut noroc ca prietenele mele cele mai bune la acea vreme erau intrasera la acelasi liceu,doua din ele si in aceeasi clasa deci m-am adaptat foarte repede.Plus ca vorbesc foarte mult si nu raman deci neobservata:)))Nici daca as vrea probabil:)))Cele 3 "prima zi de scoala" care imi mai ramasesera de la acel moment au fost ceva...banal cred ca ar fi cuvantul potrivit.In fiecare an mi-am dat seama cat de mult se pot schimba oamenii numai in cateva luni,cat de putin ii cunosti si cat de putine chestii stii despre ei si ca multi dintre ei sunt amabili si prietenosi cu tine doar pentru ca iti sunt colegi,caci daca te-ai fi intalnit cu ei pe strada in vacanta probabil s-ar fi facut ca nu te cunosc.
In fine...au fost ani in care am avut ce sa povestesc despre ce am facut/vazut in vacanta,pe unde am umblat...si ani in care pur si simplu am tacut si am ascultat.Oricum ar fi fost pentru mine "prima zi de scoala" o sa rimeze cu sfarsitul verii,cumparat haine noi,caiete,flori pentru profi si promisiunea ca in anul ala o sa fiu mai buna(mie aici chiar mi-a iesit:)))de la an la an am avut media generala din ce in ce mai mare).
Tot astazi am aflat ca verisoara mea a intrat in clasa 0.Nu imi venea sa cred.Ma gandeam ca nici prin cap nu imi trecea cand am intrat in clasa intai ca o sa am o verisoara,ca o sa mearga la scoala si ca eu o sa fiu martora la chestia asta.Cum trec anii nu?Nu devin nostalgica,nicidecum.Nu am motive...in cea mai mare parte am urat scoala si tot timpul am asteptat momentul in care sa scap de aceasta prima zi de scoala.Dar cred ca mereu ziua de 15,acum 17 septembrie o sa ramana cu "stampila" asta.Ar trebui sa o treaca si in calendar ca sarbatoare:)))Acum astept sa vad cum se simte 1 octombrie ca "prima zi de scoala":)))

Back home

M-am intors de la Cluj.Mai exact ieri...dupa vreo 9 ore cu trenul.Deci oboseala isi spune si astazi cuvantul.Voi?Care mai este viata voastra?Ahhhaaa..probabil asteptati o noua editie a rubricii noastre "Calatorie cu CFR-ul=Final destination".Am ghicit cumva?Daca da, atunci sa incepem.
La dus am nimerit in compartiment doar cu pensionari care se duceau "la bai".Nu stiu exact unde e locatia asta:)))Dupa vreo 2 ore de mers din 4 persoane au mai ramas doar 2.Doamna...se parea ca a prins o raceala.Am aflat asta dupa ce a repetat de vreo 5 ori...asa ca sa fim siguri,nu cumva sa exista vreo indoiala.A decis deci sa isi mai ia pe ea inca o pereche de pantaloni si ciorapi.L-a pus pe scumpul ei sot sa ii dea ditamai geamantanul jos si s-a pus pe cautat.Si-a scos jumatate din haine din ea cand si-a dat seama ca ceea ce cauta era in cealalta parte.Si a inceput sa rada usor...de neglijenta ei:))Cand sa-si puna ciorapii are o revelatie:"vaiii da sosetele astea o sa-mi opreasca circulatia...daaa sigur,ia uite ce elastic tare are...ce sa fac acuma?".Scoate sotul briceagul,tot ala cu care isi taiase cateva minute in urma o para,si femeia isi rezolva problema cu elasticul.Acuma era deja pe scaunul de la geam,iar celalalt din fata era liber.Deci de ce sa nu isi intinda putin picioarele?Si s-a asezat femeia comod,incalzita si s-a pus pe uitat pe geam si zambit.Tot mai auzeam "iaaa uiteee...suntem deja la Bistrita...suntem la Bistrita,suntem la Bistrita!".Eu ma uitam la ea,apoi ma uitam la Alexandra si mai ca imi venea sa imi fac si o cruce.Stiti cu cine am asemanat-o?Nu stiu daca ati citit  vreo carte de Rodica Ojog-Brasoveanu...dar pentru cei in cunostinta...sa stiti ca eu am mers cu trenul impreuna cu Melania Lupu varianta senila si fara motanul Mirciulica.Binenteles...motanul putea fi substituit si cu sotul in aceasta situatie.Bai da pe bune daca nu asa mi-o imaginez pe Melania:)))
La intoarcere....multa plictiseala...Alex a dormit aproape tot drumul,eu am ascultat iarasi muzica pentru ca nu aveam cu cine vorbi.Cand mai aveam vreo 3 ore si ajungeam numai ce aud o doamna,bine tapetata pe fata cu fond de ten si toate cele,ca isi striga baiatul:"Vladutz...hai puiule...uite aici..hai da la mama geanta aia".Si ma uit...si il vad pe "Vladutz". Stati sa vedeti...Vladutz=100+ kg.Am banuit pe loc ca apelativul puiutz sigur venea de la felul lui principal de mancare:)))Si se pune Vladutz pe un scaun jumate si o aud pe maicasa:"Si cum a fost la bunici?...-Bine...sa vezi mama...deci ne-am pus toti si am baut...ohooo...da sa vezi ca Cosmin a vomat primul:))))".Fascinant stiu...si sa vedeti ce mandru si bucuros era.Maicasa: "Si v-ati distrat?".M-am uitat la ea si imi venea sa o intreb femeie esti proasta?Asta tocmai ti-a zis ca a baut pana si-a vomat ficatii si tu il intrebi daca s-a distrat?:)))Ii bun.Mai stam noi...numai iar ce aud o conversatie.."Vladutz...deci tine minte ce zice mama acuma...deci in viata sa ai grija sa iti fie tie bine.Ai inteles?Deci sa-ti fie tie bine si dupa la altii...da sa-ti fie tie bine.Sa tii minte ce zice mama acuma".Am ramas...nu stiu cum am ramas da stiu ca ma bufnea un ras...nu stiu daca de plans sau de ras:)))
Cam asta e tot de data aceasta.Sper sa vi se para amuzant pentru ca eu va asigur ca in realitate a fost:))Chiar cred ca o sa scriu mereu despre fiecare calatorie cu trenul...ma amuz asa de tare cand citesc postari mai vechi despre acest subiect si imi amintesc fazele alea.E ca un fel de jurnal de bord:)))

Rezumat

Ok,ok...deci va scriu asta in graba pentru ca azi am o gramada de chestii de rezolvat.Ce am mai facut?Pai citesc in continuare "Vanilie si Ciocolata"...o carte foarte buna,interesanta...pe care o citesc in italiana.Mai am doar 100 de pagini deci merge destul de repede...sper sa o termin pana ma duc la Cluj.
Am organizat ieri o intalnire cu fostii colegi.Ghiciti cati au venit?Eu si inca 3.Da...cam asta e clasa noastra.Initial se anuntau toti foarte incantati si daaa,venim.Dupa 2 ore de la ora stabilita tot 4 eram.Ciudat e ca au fost doar persoanele cu care am vorbit vara asta...adica doi colegi si o colega.Si chiar daca nu imi erau cei mai buni prieteni in timpul scolii,chiar daca nu am avut cine stie ce relatie mai speciala sau mai apropiata au venit pentru ca le-a pasat.Si m-am simtit bine cu ei si mi-am dat seama ca s-ar putea sa fie singurii oameni din clasa aia care intr-adevar m-am inteles.Nici una din cele mai bune prietene ale mele nu a venit.Era de asteptat.Adica nu stiu de ce spun ca era de asteptat...in fine.
Dupa asta am aflat ca este in oras un atelier care face hainele pentru Asos si River Island.Am fost si eu sa vad...si mi-am ales o bluzita si o rochita...ambele roz si foarte dragute:)
Aseara am gasit pungile de Lotto Pizza pe care le cautam intr-o postare anterioara.Au acelasi gust...totusi cand eram mica parca aveau mai multe condimente.
Inca ceva.Am ascultat si eu melodia lui Krem...da da,aia cu Ma-ta are cratima.O porcarie sincer.O mare porcarie dupa parerea mea si nu pricep de ce a prins asa de tare ca tot fb-ul e plin de ea.Mie mi se pare mult mai tare melodia celor de la Parazitii-Toate-s la fel.Ma amuza tare versurile:)))
Ziceam ca nu prea am mult timp.Pai ideea e ca maine plec cu Alejandra(fosta colega de banca) la Cluj.Sa intre domnule si ea in randul studentilor de la UBB :)))Azi o astept sa vina la mine,mergem de luam biletele si maine dimineata la 8 suntem in tren.Nu stiu inca exact cate zile vom sta,dar pentru cine vrea sa ne vedem...noi suntem in Cluuuj:)Mi-e groaza totusi sa ma gandesc cate bagaje am de carat pentru facultate.Foarte groaza:)))

Macar asta e sigur

O sa fie mereu toamna atunci cand pe strazi se simte peste tot miros de ardei copti si gogosari in otet.Va zic eu....atunci e sigur toamna.

Niciodata,

dar niciodata, femeile nu vor avea cu ce sa se imbrace.Niciodata...nu conteaza unde se duc...sa duca gunoiul,la sala,scoala,servici,intalnire...niciodata nu vor avea ceea ce isi doresc...adica ceva cu ce sa se imbrace!:))Adevarat sau ce?Spuneti-mi mie de cate ori ati deschis dulapul,ati privit lung si in secunda urmatoare ati decis ca domle...chiar nu am cu ce sa ma imbrac?!Haideti ca nu sunt singura.

Nu conteaza cate perechi de blugi,bluze,tricouri,sacouri,geci sau pantofi avem tot timpul se va gasi o piesa vestimentara care sa ne lipseasca din sifonier.Chiar si cand o avem deja.Adica cum sa porti blugi negri cand tu vrei albastri?Iar bluza aia ar fi fost foarte draguta daca binenteles...ar fi fost alta culoare...asa nu prea ai cum sa o porti.Si iarrr...nu ai cu ce sa te imbraci dohhh!Si binenteles ca iti trebuie o noua geanta...de preferabil albastra ca sa fie o pata de culoare in tinuta ta in tonuri de maro si bej...dar daca ar fi neagra si s-ar potrivi si cu paltonul rosu ar fi perfect...I-a uiteeee,o geanta galbenaaa!!!Vaiii ce draguta e!Da,cu siguranta am nevoie de ea,adica nu am nicio geanta galbena acasa!

Pare cunoscut?Mie da:)))Nu ma gandeam ca o sa spun asta vreodata,dar am o tona(figurat) de haine.Cum mi-am dat seama?Atunci cand am inceput sa le sortez pentru a le lua cu mine la facultate.Sortez suna ca si cum as mai fi lasat ceva si acasa,cand defapt le-am luat pe toate.Chiar?De ce nu mi-am luat dulapul cu totul si m-am mai chinuit cu valize si cutii?:)))

Pana zilele trecute am avut tot timpul impresia ca bai,am haine,da nu is foarte multe...adica is acceptabile si sunt si altii care au si mai multe decat mine.Da...probabil ca nu stiam ca am haine nu doar intr-un singur dulap...ci inca in vreo 2:)))Am o problema clar:)Adica oricate as avea, parca daca vad ceva care imi place la magazin sau la altcineva si eu nu am, parca nu as mai avea nicio alta haina,parca cu bluza aia mi-as umple sifonierul.Si adun si adun si adun...si tot parca nu e plin:)))

Dar credeti-ma...nu este primavara sau toamna in care sa nu sortez si sa dau saci de haine unor oameni care au nevoie de ele si care se bucura de fiecare bluza sau pereche de pantaloni pe care le primesc.Nu le arunc niciodata...doar atunci cand nu mai pot fi purtate,adica extrem de rar.Si de fiecare data imi injumatatesc hainele...si pentru un moment mi se pare ca...parca nu mai am asa de multe.Deci daca sifonierul nu e plin inseamna ca trebuie umplut nu?Dar de fiecare data promit ca nu mai cumpar atat de multe.Doar strictul necesar...si o sa fiu mai inspirata,o sa fac smart-shopping.Smart-shopping?Adica ca imi voi lua o bluza care va merge cu mai mult de o pereche de pantaloni,cu cel putin o fusta si se va asorta cu cel putin 2 genti sau perechi de papuci.Da,pe naiba...cine reuseste asta sa ma invete si pe mine cum se face ca de 19 ani fac cumparaturi, da nu am reusit inca.

Probabil va inchipuiti deja ca domiciliul meu e la mall sau ceva de genul:)))Nici pe departe.Nu sunt o asa mare fana a cumparaturilor,nu ma pot declara o dependenta,doar ca imi plac hainele,dar asta nu inseamna ca tot ce vad si imi place ajunge si in cosul de cumparaturi.Probabil daca as jefui banci saptamanal si mama ar fi mama heroinei din Romania mi-as permite,dar nu este cazul.Stiu sa apreciez o haina la valoarea ei si niciodata nu ma duc la ultimele noutati...sa fim seriosi,de ce sa platesc triplu cand dupa o saptamana o pot lua la jumatate de pret?I just love sales!:)))

Mai am o mare problema cand merg la cumparaturi.Imposibil sa nu fi citit in viata voastra vreun articol printr-o revista sau pe vreun site despre cat de greu le este persoanelor...sa zicem,grasute? sa se imbrace si sa arate bine si cum in magazine isi gasesc foarte greu haine.Pe dracu!!!!Ele isi gasesc greu haine?Stai sa vezi cum e sa cauti un mall intreg haine marimea XS sau S si sa nu iti gasesti nimic.Cum sa intri in magazine in care cea mai mica marime la blugi e 34 cand tu porti 26.Acolo sa vezi stres si nervi cat DN1.Eu nu o sa inteleg niciodata treaba asta.De ce aduc cei de la magazine 30 de bluze marimea M si L si doar 10 marimea S.Oare li se pare ca toata lumea arata supraponderala si ca la micul dejun are shaworma?Ma scoate din minti chestia asta si uneori mai fac comentarii rautacioase prin magazine:)))Macar sa imi descarc nervii:)))

Acestea fiind spuse...ma intorc la valizele mele unde hainele ma asteapta sa le mai invart in vreo 100 de moduri...doar poate poate o sa intre mai multe de data asta.Am mare noroc de sacii de vidat haine care sunt foarte utili.Si nu,daca mama o sa ma intrebe maine daca nu am destule haine,nu o sa zic ca am:)))O femeie/fata nu are niciodata destule haine...pentru ca alea din magazine inca nu sunt in dulapul ei:)))

Despre frustrati,tarani si tigani

De ce sunt oamenii prosti?Pentru ca,scuzati,creierul lor doar asta produce...prostie.Sunt sigura ca v-am mai vorbit despre "atractia" pe care o provoc prostilor de pe strada.Ma refer aici la cersetori,tarani la sensul figurat ca ar fi pacat sa imi jignesc bunicii care stau la tara si care nu au nicio vina si tigani.Nu o sa le spun rromi pentru ca si in cazul lor exista o diferenta...intre a fi parte dintr-o minoritate si a fi tigan prin comportament.Asa...am inceput postarea asta pentru ca m-am saturat de prostia, lipsa de ocupatie si creier din jurul meu.In (aproape) fiecare zi in care ies afara,in oras trebuie sa ma intalnesc cu astfel de specimene.Ma imping de pe trotuare pe strada,trec strada doar ca sa ma traga de par,se aseaza pe banca si se baga in vorba chiar daca vad ca ii ignori,daca iesi dintr-un magazin si nu le dai ce ai in mana incep sa te injure...mai frumos e cand iti spun lucrurile alea "frumoase" pe un ton de parca ti-ar face o favoare,de parca tu doar asta iti doresti...oribil intr-un cuvant.
Vara asta care a trecut,ca a trecut de-acuma,a mai fost cum a mai fost...ca nu prea am iesit din casa,dar vara trecuta era groaznic.Deci in fiecare zi cand ieseam nu se putea,da nu se putea frate sa nu se lege vreun tigan,cersetor,biciclist cu pet la cap sau bosorogi pedofili si frustrati,de mine.Poate o sa credeti ca nu stiu...ma imbrac ostentativ.Pe dracu!Ma imbrac ca orice om normal...chiar incerc sa nu atrag atentia asupra mea pentru ca stiu ce patesc.Bai si tot de mine se leaga.Cand ii vad fac crize de nervi....daca as avea in acel moment un pistol in mana ma jur ca le-as trage un glonte direct in cap.Mai aud sfaturi gen nu ii baga in seama,nu comenta.Da ai pe cine sa bagi in seama?Da ai curaj sa mai spui ceva ca imediat te mai trezesti cu vreo 3 pe cap ca deh, te dai mare si te iei de ei.Va zic eu...astea rar tin.Tare as vrea sa faca o chestie din asta unuia care sa le frece o mama de bataie de sa nu se mai ridice de jos decat cu targa.Pe bune.
Si stiti ce e mai rau?Ca specimene din astea se si reproduc...si inca foarte mult din pacate.Deci...cu prima ocazie in care se va promulga vreo lege pentru sterilizare/castrare chimica voi fi prima care voi vota sau voi da de baut in cinstea acestei decizii.Inca mai astept cu ardoare ziua aia.

Septembrie,luni

P.S.Inca nu va pot lasa comentarii la postarile voastre din cauza acelor coduri...care nu au sens,ma rog.Deci v-as ruga inca o daca sa le dezactivati.Scriu codurile alea de nspe mii de ori si tot nu mi le accepta.O zi frumoasa tuturor:)

Alt soare

Am fost surprinsa...si nu,nu in sensul bun,azi dimineata cand am deschis facebook-ul.Chiar ma intreb de ce mai fac asta desi nu postez nimic si chiar sunt plictisita cu viata mea ca sa o mai citesc si pe altora...dar probabil e inca o proasta obisnuinta.De ce am fost atat de surprinsa?De toata tavatura asta cu septembrie,cu toamna.Deci va vine sa credeti ca erau unii care postau in fiecare minut ceva legat de toamna si numarau minutele de spuneai ca e revelionul?Am stat putin si m-am gandit...nu,nu vine revelionul, vine doar toamna,deci totul e inca in normalitate...mai putin lumea de pe fb.
Stau si ma intreb acuma daca asa a fost mereu si eu nu am observat.Au mai fost veri si au mai venit toamne si vor mai veni...dar parca niciodata pana acuma nu am vazut atatia oameni tristi...nu tristi,ci doar doritori sa mai fie macar inca o zi vara.Si toamna trecuta aveam facebook da nu imi amintesc sa fi fost o asemenea tragedie ca s-a sfarsit toamna.Pe langa toate mesajele binenteles ca nu se puteau lipsi cele legate de Connecter si melodia lui.Glume penibile gen 1 septembrie-Adormirea lui Connecter.Eu n-am nimic cu omul si melodia lui...chiar e simpatica...dar vad ca pe unii chiar i-a agresat tare de se simt asa de epuizati.
In rest...da,parca soarele asta de toamna bate altfel...bate ca si cum nu ne-a cunoscut astea 3 luni de vara,ca si cum nu si-ar aduce aminte de noi.Si ma tem sa nu plece prea curand...


 Asta ascult eu acum:)

P.S. As vrea sa va rog ceva:)Am observat ca la unii utilizatori de blogger nu le pot lasa comentarii...pur si simplu din cauza acelui cod ce trebuie tastat.Desi il tastez corect de nspe mii de ori nu mi-l accepta si oricum nu ii vad rostul.Plus ca e foarte incomod pentru cei care intra si de pe telefon ca mine.Deci daca sunteti dispusi sa va dezactivati acea optiune o sa pot sa va las si eu comentarii.

Little things

Ce fac?Mananc snacks-uri:)))Probabil va mirati ce caut atat de des pe blog,ce e cu toate postarile astea una dupa alta...ei...n-am ce face cam asta e.Dar nu va entuziasmati...probabil va trece la fel de repede cum a venit tot acest chef de scris.A...mananc snacks-uri,stiu,am mai zis:))Pomenesc de asta pentru ca mi-am adus aminte de o chestie de cand eram mica si stateam verile la bunici la tara(am spus si in postarea anterioara ca resedinta mea de vara era acolo:)))
Asa deci...si eram prin clasa a 5a sau a6a...poate si mai mica si stateam veri intregi la tara la bunici cu varamea.Si faceam tot felul de sotii si mancam tot felul de verzaciuni si porcarii de la singurul magazin din sat.In special ne placeau snacks-urile Lotto Pizza...deci erau ataaaatt de bune:)))Cred ca era vreo 60 de bani...o nimica toata acuma cand nu iti ajunge nici pentru o paine...dar atunci ni se parea o avere.Uneori aveam de ales intre inghetata sau snacks-uri pentru ca nu aveam bani de amandoua si in majoritatea timpului balanta cadea inspre snacks-uri:)))Mi-am adus aminte de asta pentru ca azi mi-am cumparat o punga de snacks-uri...parca m-am saturat de chipsuri si mi-am dat seama ca nu mai sunt asa cum erau cand eram eu mica.Poate aveau mai multe E-uri decat astea de azi,desi ma indoiesc,colesterol...dar noua nici nu ne trecea prin cap de asa ceva.Erau bune asta conta.Mergeam o data dimineata si ne cumparam fiecare cate o punga si apoi dupa masa...ca asa era programul la magazin.Dar abia asteptam sa se faca ora deschiderii:)))Si apoi ne luam pungile pline de "fericire" si ori ne uitam la Spioanele ori stateam pe prispa casei si priveam asa in gol...tot muscand cate o bucatica mica,nu cumva sa se termine.Mai comic era ca am invatat si cainii bunicii(care stau tot timpul liberi) sa manance snacks-uri.Si stateau in fata noastra cu ochisorii lor de...catelusi? si salivau de pofta.Binenteles ca bunica si mama erau mereu pe capul nostru sa nu mai dam banii pe porcarii....nu era vorba de bani,era vorba ca nu erau sanatoase,dar cui ii pasa?Asta era una din placerile copilariei mele la tara pe care o imparteam cu varamea...si era asa de bine...era al naibii de bine:)))
Apoi brusc am incetat sa mai mananc snacks-uri la 60 de bani si sa mananc chipsuri...ca asa era moda...si am incetat sa mai merg verile la tara si sa impart o punga de snacks-uri cu varamea...si cu cainii in prealabil:)))Si parca am pierdut ceva....ceva din mine-copil,ceva din mine satisfacuta de lucruri simple.
Inca mai caut gustul snacks-urilor de alta data in punga cumparat azi,dar nu-l gasesc.Poate o sun pe varamea sa il cautam impreuna:)

Cuprins de vara

Probabil ca o sa cititi o gramada de postari pe alte bloguri care vor incepe la fel: s-a terminat vara,a inceput toamna,vine scoala...ia uite,fac si versuri:)))Nu pe bune...chiar s-a dus si vara asta si oricata canicula mi-as mai dori eu...eventual pana in februarie si de prin martie sa fie direct primavara...nu se poate asa ceva.Mi-am dat seama zilele astea cat de tare imi doream in timpul anului sa vina vara.In mare parte din cauza scolii...abia asteptam sa termin cu examenele si sa am si eu o zi in care sa fac ce imi trece prin cap(vad ca le am cu versurile in postarea asta)...dar si din cauza frigului.Cand ma gandesc ca s-a dus caldurica,se duc acusi si hainutele putine si lejere de vara,fructele...ahhh...si incep ploile si apoi gerul...brrr.Bine,hai sa nu incep de pe acuma sa ma plang ca pana la iarna am timp:)))Ideea e ca de pe la jumatatea lui iulie a venit vara in sfarsit si la mine.Adica am terminat cu toate si puteam in sfarsit sa fac ce vreau,sa dorm pana cand vreau,sa citesc ce am eu chef nu doar manuale.Si da...mi-am dat seama rapid ca nu prea am ce sa fac si nu prea am cu cine.Daca ati citit celelalte postari o sa vad dati seama de ce.Oricum...pentru mine vara asta nu a fost cea mai buna.

• nu am fost in nicio tara straina...sau poate doar m-am obisnuit ca in fiecare vara sa merg pe undeva
• nu am stat nici macar o zi la bunici.Va vine sa credeti ca pana in clasa a 8a mi-am petrecut verile doar la bunici?De cum luam vacanta in iunie pana in septembrie eram doar acolo.Aveam ditamai bagaju de ziceai ca ma mutam cu totul:)))
• am vazut doar un film la cinema..."Umbre Intunecate"
• am ajuns la zi cu serialele pe care nu le mai vazusem de un an
• pielea mea a fost atinsa doar de apa de la robinet...deci adio mareeee...dovada ca nici nu am costum de baie
• nu am mancat niciun crab,crevete,nicio scoica..nimicutaaaa:(((...si nici pizza la 3 euro...si nici clatite
• am baut doar 2 limonade...prea acre pentru gustul meu
• am iesit doar o singura data cu rolele
• in alte veri nu era zi in care sa nu mananc o inghetata...minim....vara asta parca s-au schimbat toate...daca am mancat 5 toata vara
• nu am facut nicio baie cu apa de ploaie...si nici nu m-a prins vreo ploaia calda din aia de vara
• nu am mers descult...nici pe asfalt,ce sa mai zic de iarba sau nisip
• am citit carti
• am fost doar la un concert...Guess Who
• vara asta nu am postat nicio poza sau altceva pe facebook...chiar cred ca o sa-l sterg la fel cum am facut si cu twitteru
• am pierdut concertul la Lady Gaga pentru ca eu aveam bac si nu timp de cumparat bilete...ma oftic...era singurul la care vroiam sa merg...cu adevarat
• vara asta nu am vorbit cu nicio prietena...nici nu stiu daca mai am asa ceva
• nu am ajuns mai tarziu de 12 acasa
• nu am primit si nu am trimis nicio scrisoare,nu am scris sms-uri cu dor sau vederi din tari straine
• nu am facut si desfacut valize si nu am citit niciun ghid de viata

Au fost si sunt prea multe lucuri pe care poate as fi vrut sa le fac si nu am avut cu cine.Vara si viata in general e goala atunci cand esti singur.Dar nu-i nimic...or sa mai fie veri si pentru mine.

Inca un drum cu CFR-ul

Din seria "calatorie cu CFR-ul" sau " final destination" revin cu o noua " aventura" capatata in ulltima calatorie la Cluj.Am fost saptamana trecuta...cu interese de facultate sa zicem asa,mai exact cu caminul.Luni la ora 8 fara 10 stateam cuminte pe peronul garii,cu bagajul langa mine,asteptand trenul cu care aveam sa merg....cam 7 ore?Stiu...groaznic...da na asta e..asa e cand te duci la facultate in celalalt capat al tarii:)))Intru in compartiment...soc..doar barbati! Pfaiii...deci o sa fie un drum luuuungg,deci nu o sa ma cu cine sa schimb o vorba,sa zic si eu ceva...naspa...Ca sa va descriu mai exact erau 2 copii...pana in 12 ani..frati...insotiti de un "suspect" tuciuriu.Zic suspect pentru ca nu parea ruda a baietilor,deci cred doar ca ii avea in grija.Cert e ca suspectul a vorbit in soapta,mai bine zis la ureche,tot drumul...plus ca era foarte iubaret cu cel mai mic:)))Ciudat!!!Binenteles...stiti cum sunt copiii..au rabdare 1 ora,maxim 2...astia de ce sa fie exceptie?Au inceput sa se foiasca,sa iasa pe hol de nspe mii de ori pe minut,sa manance.A...era sa uit...7 ore au mancat intr-una:)))La un moment dat au intins asa,ca un fel de picnic pe scaunele din compartiment.Vreti meniul?Mai bine nu:))Ideea e ca cel mic a rasturnat un pahar de Cola pe scaun.M-am gandit ca na,asta e...i se poate intampla oricui..plus ca era mic si na in miscare a atins cu sticla paharul si na..Da intra suspectul in compartiment si paffff....un ditamai paharul de juma de litru de Cola cu ness pe jos...plus pe tenesii mei albi,proaspati spalati.Am crezut ca ii sparg capul.Primul gand a fost o trimitere undeva si intrebarea daca era si ceva alcool in paharul ala sau e doar prost?Cum sa scapi ca tampitu paharul din mana?Tenesii mei au acum niste frumoase pete maro...care surpriza:nu se mai duc! Am tacut din gura...stiu,va mirati probabil,si am urmarit spectacolul de sters pe jos cu hartie...imi venea sa ma arunc pe geam.
Probabil ati crezut ca asta a fost tot..dodododo.Pe la jumatatea drumului ne-au onorat cu prezenta 2 nuntasi...aveau inca batista si floarea in piept.Hmmm...fashion nu?Presupun ca recreeau playlistul de la nunta pentru ca altfel nu imi explic muzica populara,de petrecere si manelele din telefonul lor.Pe urma au facut cu randul pe 2 scaune unde s-au intins pe rand sa traga un pui de somn.Cu sforaituri cu tot,ca deh...oamenii au fost la nunta,erau obositi.Era sa uit...unul din ei avea tatuat pe mana...ce credeti?...Vasi+Aneta=Love...induiosator nu-i asa?=))))
Ce am facut eu in tot acest timp?Am citit jumate de carte si am ascultat toata muzica din telefon...si m-am rugat sa nu strang vreunu de gat.
La intoarcere am nimerit ccu 3 fete care veneau la Suceava pentru nu stiu ce festival.Primul gand a fost ca ahhh in sfarsit am cu cine sa vorbesc.Da da...hai,mai lasa din entuziasm.Nu am vorbit nimic pana la urma...au vorbit ele si am mai ascultat ce spuneau.Plus ca am terminat cartea de citit..si am inceput sa citesc pe telefon vechile postari ale Printesei Urbane.Si am murit de cald.Si uite asa s-au dus cele 7 ore.Sper doar ca la urmatoarele calatorii cu CFR-ul sa mai dau si eu de oameni cu care sa mai schimb o vorba...ca altfel...
Am postat atat de tarziu pentru ca imi merge laptopul foarte greu,deci nu prea l-am deschis zilele astea:)

 Daca am vorbi cu o seara de august sigur ar zice ca ea a inventat dragostea...dar cu siguranta pe noi nu ne-ar cunoaste sau nu si-ar aduce aminte de noi.

Tonight

Si mi-e de ajuns.

Rare moments 2

Imi cer scuze ca postez asta atat de tarziu,dar parca mereu am avut altceva de spus.Vroiam sa felicit echipa Romaniei la Jocurile Olimpice din acest an.Am urmarit cu emotii fiecare proba,fiecare saritura a fetelor,fiecare tras cu tirul.Parca uitasem sincer cum e sa te bucuri pentru un om,sa il admiri,sa iti doresti sa reuseasca din tot sufletul chiar daca nu ai nicio legatura cu el...decat sangele de roman.Nu am ratat nicio proba a echipei de gimnastica,am stat cu emotiile pana in gat,am plans de fericire si emotie cand s-a ridicat steagul Romaniei,dar si de frustrare si ura fata de cei care i-au luat medalia Catalinei Ponor.Am plans,cu lacrimi adevarate,de parca as fi fost eu acolo,de parca mi s-ar fi rapit mie ceva scump.Si in acest moment imi vin lacrimi in ochi.
Desi nu am nicio treaba cu scrima/spada,nici nu prea inteleg sau vad bine cand sunt loviturile am stat lipita de televizor la fiecare meci al echipei noastre,am urlat de fericire si am injurat cand nu ni se puneau la socoteala loviturile date.Pentru acele momente,minute,am fost mandra si dornica sa fiu romanca.Parca nimic nu te multumeste si nu te face mai mandru si mai fericit decat atunci cand vezi steagul tarii tale acolo sus...mai sus decat toate celelalte si auzi imnul acela de la care ti se face pielea ca de gaina de ce intensitate iti transmite.

Sunt multumita si mandra de toti cei care au fost acolo si chiar nu mai conteaza culoarea si numarul medaliilor lor.Nu e ca si cum noi am fi fost mai capabili sau mai buni.Altfel am fi fost acolo,nu in fata televizoarelor,de aceea nici nu indraznesc sa comentez sau sa judec pe careva.Prin urmare felicitari din suflet celor care au reprezentat aceasta tara,care nu le ofera mai nimic si pe care altii ar fi abandonat-o,si care ne-au oferit acel minut de mandrie si glorie si care au reusit sa uneasca milioane de oameni printr-o singura dorinta: aceea de a fi cei mai buni! Si am fost...pentru momentele prin care trece sportul romanesc am fost cei mai buni si bravo lor.

Sper ca ati urmarit festivitatea de inchidere de aseara...a fost mai mult decat un spectacol...superb.Eu deja astept JO 2016 de la Rio:)