Ultima postare din acest an.Tocmai am observat ca am acelasi numar de postari ca si anul trecut...deci am fost cam constanta in privinta asta.As vrea din tot sufletul sa pot scrie la fel de mult ca la inceput.Oricum...va urez la toti un an nou mai bun decat cel care a trecut si multa multa bucurie,fericire,implinire pe toate planurile voua si familiilor voastre.
Nu promit(pentru ca nu prea imi iese niciodata) dar o sa incerc sa scriu mai des.Si voi continua sa citesc postarile voastre ca si pana acuma si sper ca si voi veti face la fel.Deci la cat mai mult postari,vizualizari...si chestii din astea...V-am pupat:)
My last post of this year.I just notice that I have the same number of posts as last year so I was pretty constant about this.I wish i could write more like the beging.Anyway…i wish you a „Happy new year”(better than last),more joy,happiness,fulfillment on all levels for you and your families.
Do not promise but i will try to write more often.I will continue to read your posts as before and I hope you will do the same.So…to many posts,views…and stuff like that..Kiss you all:*
And sorry for my bad english if i have any mistakes:(
Va anunt din start ca postarea asta o sa fie naspa.O sa fie naspa pentru ca starea mea e naspa,oamenii sunt naspa,situatiile si viata e naspa.Vreti despre Craciun?Nu o sa fie despre craciun pentru ca m-am saturat de postarile cu ocazia craciunului,m-am saturat de oamenii care se plang ca nu au cumparat cadouri si cel mai important:ca nu ninge!Peste tot...pe fb,pe blog,pe twitter vezi doar statusuri gen"De ce nu ninge?"Frate deci aveti o problema...ce pana mea va face ninsoarea aia ca nu pricep?A nins si nu am primit nimic pe gratis,nici nu am murit,nici nu mi-a fost mai bine.Ca "nu se simt sarbatorile daca nu ninge"...Frate...care sarbatori ca stai si faci curat de 1 saptamana si mancare pentru juma de oras...daca ninge te ajuta cu ceva?Bun deci am rezolvat si cu ninsoarea.
Ce am mai facut in ultima vreme?Hmmmm...am invatat la biologie,iar cand nu am invatat am frecat menta.A si m-am plans de aproape orice chestie(cum fac si acuma) si mi-am dat seama ca sunt o persoana extrem de nemultumita din cauze pe care nu le cunosc nici eu prea bine...si cand imi dadeam seama de asta ma apuca din nou bocitul...Da probabil am niste probleme din moment ce ma apuca plansul fara motiv..da,probabil ca da...
Si nici unghiile mele nu mai sunt ce-au fost...A, nu v-am zis de unghiile mele?Pai am o obsesie pentru oje...am o colectie intreaga,orice culoare vrei...si o sa-mi mai iau...Da...nici unghiile mele nu mai sunt ce-au fost.Nu au mai prins culoare de vreo luna.Sunt urate.Le-am ros.O sa incep sa rod din suflet...o sa aiba gust ciudat la inceput,desi poate deja m-am obisnuit cu nemultumirea din el si poate o sa-mi placa.Sau poate o sa ma prefac ca-mi place.
Sincer...nu ma intereseaza planurile voastre de craciun...si nici pentru anul care vine...Si mai sincer...nici pe ale mele nu ma intereseaza.Stiu..o sa sune a plan dar nu mai vreau sa-mi fac planuri pentru ca niciodata nu se indeplinesc.Si nici dorinte.De aia nu vreau nimic de craciun...si nu stiu inca daca sa-mi pun vreo dorinta.Ar fi ridicol sa mai fac o postare acum cu ce am facut tot anul asta.In mare parte ce fac si acuma(ma plang)...si sper ca momentele cu adevarat importante sa le tin minte.
Nu am mai scris de mult stiu si nu stiu cand o sa mai scriu.In primul rand pentru ca nu am avut despre ce sa scriu...si in al doilea rand am scris cu voce tare pe blogul lui Dumnezeu.Sper sa fi ascultat
La final va urez "Craciun fericit!" alaturi de cei dragi si sper sa fiti rai(da asa cum auziti,vedeti,cititi) rai de Craciun si buni in restul anului:)Si sa va uitati la Home Alone daca nu stiti cum sa fiti rai:)))Bai,am fost destul de rea?
Pentru inceput vreau sa spun "La multi ani Romania si tuturor romanilor".Gata mi-am facut datoria de roman:))).
Cum va spuneam cu vreo 2-3 postari in urma,am plecat la Bruxelles.Concluzia:cea mai tare excurstie evar evar:))Concluzia generala: vream inapoi!!!cat mai repede posibil!!!
Deci a fost super tare.Pe langa faptul ca am vizitat locuri noi(St.Polten.Bruxelles,Viena),am fost la parlamentul european,la shopping etc...am cunoscut oameni noi si mi-am facut noi prieteni(Familia Sann:)))Drumul de dus a fost destul de plictisitor,mai ales din cauza ca a fost noaptea,a fost prea cald in autocar etc.Drumul dintre locatii si de intors a fost mult mai tare.De la faptul ca am cantat,am jucat mima si am mimat aproape tot ce se putea mima,am legat noi prietenii pe care intentionez sa le pastrez.La hotel:camere bune,paturi dumnezeiesti,mancare excelenta...La parlamentul european am stat cam 4ore,a fost destul de distractiv,dupa program de voie.Ne-am plimbat prin Bruxelles,am cumparat cate ceva pt prieteni si dupa mai multa distractie in camera de hotel.Oricum nu as putea sa stau sa povestesc totul aici:))Oricum ideea e ca maine m-as intoarce inapoi si ca imi pare f rau ca am venit acasa si ca ma simt super singura fara toti nebunii:(
P.S.Am plecat doar cu jumatate de inima de acolo...
Da,deci azi am fost total dezamagita de atitudinea "familiei" pe care cik o am(o aveam de-acum incolo).Unora li se pare ca ii deranjez prea mult si na mi-am promis ca nu o sa o mai fac si ca o sa-mi reconsider atitudinea.Probabil eu nu am aceeasi constiinta si aceeasi moralitate si mustrari de constiinta pe care le au ei.
Da,chiar nu stiu cum am avut impertinenta sa iti cer o favoare.Si inca insist in impertinenta sa stii..
Deci am promis ca o sa scriu mai mult pe blog si ma tin de cuvant.Azi mi-am facut o noua adresa de mail si din cea veche am sters tot ce se putea sterge:persoane,mesaje,mail-uri...tot.Nici nu stii ce bine te simti cand faci chestia asta...e ca si cum ai incepe o noua viata,ai incerca sa gasesti o noua "tu" care incearca sa uite de toate greselile,amintirile etc. facute pe vechea adresa.E ca si cum ti-ai lua un alt nume...un nume pe care doar persoanele care vrei tu il cunosc...
Hey...am mai revenit si eu pe blog...stiu,stiu am devenit practic inexistenta,dar s-au adunat atat de multe in ultima vreme incat nu am mai avut timp sa scriu ceva...si nici chef sincer.De obicei citesc postarile tuturor celor pe care ii urmaresc,dar cand ajung sa scriu si eu ceva....aaa ce lene am si ce neinspirata ma simt.Mare lucru chiar nu stiu ce as putea spune...luna asta a trecut foarte repede si simt mereu presiunea bacului in spatele meu si ma crizez si imi dau in fiecare zi seama cat de greu o sa fie anul acesta.Din acest motiv am cam...3 saptamani? de cand nu am mai iesit din casa inafara de drumul scoala-casa...si super fitza!!!am racit exact cand vroiam si eu sa ies prin oras.Deci momentan sunt...varza(a se citi muci:)).Am o groaza de invatat pentru bac si am dezvoltat deja o repulsie fata de biologie,doar cand pun mana pe carte ma apuca durerea de cap...deci o sa fie super.Aia la romana ma inebuneste cu comentariile ei..deci sincer, Blaga oare chiar a vazut lumea reala?si eu sunt narcisita da ala ma intrece frate!!!
Nu stiu cum se face ca acum,cand am o gramadaaaa de invatat...asa am o pofta si un chef de citit
La fel se intampla si cu banii...acum cand nu ii mai am gasesc o gramada de chestii faine.Deci tot timpul mi se intampla asa...aaaaaaa!!!!!!!!!Adica de ce nu pot sa-mi iau si eu oja de la Chanel-Peridot si Graphite ca parca toata lumea o are acuma numai ca sa-mi faca mie in ciudat!Sau parfumul lui Fergie...urat.Ce oameni rai:))
Asa...postarea cu alegerea facultatii nu mai este valabila...doar Cluju ramane valabil,in rest s-a mai schimbat..(asta dupa ce am avut vreo cateva saptamani in care boceam zilnic ca nu stiu ce o sa fac si unde o sa ma duc.Nici acuma nu sunt foarte sigura dar ma mentin)
Hai ca am si-o veste buna:plec o saptamana la Bruxelles cu nebunele mele(aici intra si R la socoteala:)))
As mai avea multe de spus dar chiar nu vreau sa ma mai plang.
Facultatea de Moase si Asistenta Medicala: Iasi sau Cluj???Ce ziceti?
Ok...deci eliminam Iasul...si aducem Tg.Mures ca a doua varianta...ce mai ziceti acum?
Veche:de atunci s-au mai schimbat:))
4 octombrie 2011
Cand atat de multi sunt singuratici, parand ca esti singuratic ai fi nejustificat de egoist sa fii singuratic singur.
Mai am putin si o sa ajung si eu la situatia asta.Urasc intrebarea "Ce faci?"...de parca chiar ti-ar pasa.M-am saturat de oameni care se baga neinvitati in viata ta,isi dau cu parerea desi nu le-ai cerut-o si se comporta de parca chiar te-ar cunoaste...Cum se face ca atunci cand sun pe cineva imediat avem ce vorbi,discutam ore intregi,dar cand raman fara minute pot sa treaca si zile,pot sa si mor ca nu ii pasa nimanui?Despre asta este vorba in "Ce faci".Auzi...da' chiar iti pasa?
zilele astea încep cu amintirea vacanțelor de altădată:
în fiecare dimineață cineva se așază pe marginea patului
mă întreabă dacă nopțile sunt imprimate pe piele
dacă am visat cum mă acoperă nisipurile.
[mirosul tău de brad se răspândește în camera mea.]
(vară de vară, mi se spune că ai dispărut. că trupul nu a fost găsit,
plutește într-o mare. când intru astăzi în ea, închid bine ochii)
te întreb dacă sub mare ai văzut vreodată munții.
dacă îi poți face să dispară, apoi să apară din nou
“o să-ți aduc ceva dintr-o țară străină, să semene cu tine.
un copil cu păr auriu, pe care l-am crescut aici, în mare.”
vrăjile pe care le facem seamănă cu diminețile noastre.
ne trezim trupurile odată cu peștii, ni le afundăm sub dune de nisip.
ne izbesc de malurile ţărmurilor
şi plutesc grotesc. uneori aşteptăm ore întregi să reapară
(vară de vară, mi se spune că ai dispărut. că trupul nu a fost găsit,
plutește într-o mare. când intru astăzi în ea, închid bine ochii)
*
de atunci, unghiile nu îmi mai cresc. le acopăr cu mâinile altora,
apoi mă îndepărtez. oamenii se așază lângă mine
și vor să prindem diminețile împreună
fără să știe că niciodată nu îmi iau rămas-bun.
(sunt ca un vapor de lemn în care port doar morții) Si mai mult nisip-Andra Rotaru
14 septembrie 2011
In Romania copii se nasc deja stresati.Sunt stresati inca din burta de rasul mamei care rareori se aude.
Azi sunt mai mult ca sigura ca mi-am pierdut sufletul pereche.Stiu ca...uneori...ii spun sa plece,sa dispara din viata mea,ca oricum e goala,dar....Mereu se intoarce,mereu s-a intors.Parca il vad ca intotdeauna cum intra pe usa,are cheie de la apartamentul nostru,si se aseaza langa mine la masa.Stam asa in tacere,fara sa ne privim,respiram din ce in ce mai incet sa nu ne deranjam,si ne prefacem ca nimic nu s-a intamplat.Apoi se ridica de langa mine,isi ia cana de cafea,bea o gura apoi o arunca in chiuveta,eu nu stiu sa fac cafea.Se uita pe geam,priveste lumea,o soarbe din priviri de parca nu de acolo vine si nu acolo a fost tot timpul...lumea,stii tu...Apoi ma intreaba daca a mai trecut cineva cat a fost plecat.Uneori raspund sec ca nu,alteori dau pur si simplu din cap.Mai stam asa cateva minute timp in care el fumeaza o tigara,dupa care ma ia de mana si imi sopteste”-E timpul sa facem curat”.
De data asta nu e la fel.Au trecut prea multe zile,el,sufletul meu pereche nu s-a intors,cafeaua e la locul ei,desi stiu ca nu o sa ii placa.Vreau sa se intoarca...am mancat prea multe zile la rand singura si e prea multa liniste.Mi-e frica sa ma uit pe geam...daca nu e acolo.Daca nu e nicaieri ce o sa fac?Cine o sa vina in locul lui?As da anunt ca s-a pierdut.Nu ar fi greu,doar ca nu stiu cum arata.Unii spun ca arata ca mine,dar asta nu se poate.Eu m-as fi intors de mult,macar i-asi fi inapoiat cheia,in speranta ca alt suflet pereche o va folosi.Cel mai rau e ca e timpul sa fac curat.
Pe langa faptul ca o ador pe Lady Gaga si ca o consider un artist complet,ador acest gen de filmulete.Plus ca in acesta este atat de feminina si naturala...I just love it :x:x
As vrea atat de mult sa nu apelez la acest cliseu,dar...da...s-a dus si vara:(((Plangeti copii....incepe iar scoala,iar pentru mine anul asta o sa fie..pfaii....mi-e rau doar cand ma gandesc.
Oricum...am avut o vara la dispozitie in care am putut sa facem ce vrem(mai mult sau mai putin) si sper ca vara voastra a fost la fel de frumoasa ca si a mea.Am calatorit mult,am vizitat locuri noi,am cunoscut oameni frumosi si povesti ce vor ramane mereu in amintirea mea.Altceva....ar fi prea mult de povestit....
Playlistul verii:
Bryan Adams - Let's Make A Night To Remember
Michael Bolton - Said I Loved You...But I Lied
Giorgia-Il mio giorno migliore
Moda-Arrivera,Vittima
Don Omar Danza Kuduro
Maroon 5-Moves like Jagger
James Morisson-I won't let you
Jovanotti-Tutto L'Amore Che Ho
Giusi Ferreri-Piccoli dettagli
J Lo-On the floor
Joe Jonas-See no more
Demi Lovato-Skyscraper
Lady Gaga-Edge of glory,You and I
Rihanna-California King Bed,Cheers,
Beyonce-The best thing...si muuuulteee altele...
Hey hey...am revenit!!!!Stiu ca am fost plecata...da cam mult si am cam neglijat blogul.Dar asta e...fiecare are nevoie de o vacanta.Ei bine m-am intors...cu forte proaspete si cu subiecte...relativ noi.Am fost plecata 1 luna jumate in Italia.Da..aha...alta viata,alta civilizatie.Era pentru a treia oara asa ca eram obisnuita cu viata de acolo.Cel mai mult imi place cand ma duc in vacanta in alta tara este ca dupa realizez din ce in ce mai mult in ce tara de cacat traiesc.Multi o sa zica uite-o si pe asta care a plecat un pic din tara si gata nu ii mai place.Nu am plecat doar putin,si chair daca as fi facuto am trecut prin experiente care mi-au aratat ca e mai bine sa nu zici din ce tara esti.Asta mai ales daca esti din Romania.Si stiti ceva?Daca as fi din alta tara nici eu nu as suporta romanii.Da..chiar in halu asta am ajuns.Pentru ca m-am saturat de mizeria asta de tara in care sunt nevoita sa traiesc si de toate specimenele din ea.Am intalnit romani care nu vroiau sa se stie ca sunt romani,si pe buna dreptate.Daca vrei sa faci ceva acolo e mai bine sa nu se stie ca esti roman.Am intrat intr-un magazin unde am fost primita foarte amabil de catre o vanzatoare...asta pana a aflat ca sunt din Romania.Pun pariu ca daca ziceam oricare alta tara nu ar fi facut fata aia.Si da...m-am simtit foarte placut,si nu,nu o poti invinui.Am mers in orase unde pe cladiri erau mesaje adresate romanilor,unde in supermarketuri se anunta"-Atentie,sunt romani in magazin"(mersi Iulia).Si te mai gandesti de ce sa te intorci in tara asta de cacat.
Se cunoaste ca esti roman inca de pe aeroportul din Italia,nici nu este nevoie sa mai ajungi in tara.Tot felul de pitipoance cu fake-uri,copchilaraie care a dat iama in magazinele pentru copii si specimene rumegatoare de guma.Am numarat intr-un singur autobuz 15 rumegatoare.Ar trebui sa le zica careva ca guma de mestecat nu tine loc nici de pasta de dinti, nici de mancare.La venirea in tara te intimpina taximetristii care nu stiu cum sa te mai stoarca de bani.
Nu stiu daca mai tineti minte postarea de vara trecuta,de cand m-am intors in tara si peripetiile de pe drum.Nici de data asta nu am fost scutita de astfel de minuni pe care Romania ti le ofera gratis....defapt ti le baga pe gat.Asa..deci sa incepem...ajung in autogara unde aflu ca nu mai am autocar pana la 7 seara cand trebuia sa fie peste 30 de minute.Sun la agentie..aaaa...pai s-a schimbat si autogara si orarul.Bine prostilor si pe net cine puii mei schimba sau zice chestia asta?Daca nu stii sa-l folosesti stai frate acasa.O mai stiti pe pitzi cu trusa de machiaj dupa ea?Ehee...de data asta am intalnito pe sora mai mica.Am astepta 15 minute sa isi faca machiajul pana sa pornim,nu ca ar fi fost vreo diferenta.Dupa am oprit de vreo 3 ori pe tot parcursul drumului in care a baut de fiecare data cate 2 doze de bere.Am mai oprit apoi pentru unu care vroia sa-si ea struguri de la marginea drumului...superb nu?Oare daca ii ziceam soferului ma ducea sa-mi fac si eu cumparaturile pentru acasa?Si toate astea cu un maxi-taxi care nu avea aer conditionat.Deci era mai ceva ca Dumnezeu pe pamant!!!Cand am coborat al final primul chip a fost a unui tzanc care se uita lung la mine,intrebandu-se eventual ce sa-mi ia prima data:geanta sau valiza?
Azi dupa 2 zile de la intoarcerea in tara regret enorm ca a trebuit sa ma intorc si ca,mai ales,m-am nascut intr-o asemenea tara de rahat,fara niciun viitor,fara sisteme de educatie,sanatate,autostrazi si toate celelalte.Asteas doar vise...
Deci sa incepem...stateam cu o prietena pe o banca(una din putinele care au mai ramas in orasul nostru care e mai mereu un santier) cand vin niste bosorogi cat niste balene esuate cu pretentia sa ma ridic de pe banca.Vazand ca nu am niciun gand de asa ceva, au inceput sa comenteze ca"o sa scriu pe banca asta proprietate privata".Proprietate privata e ma-ta,da da,cum auzi,ma-ta,iar prostia ta e codomeniu cu toti oligofrenii de prieteni pe care ii ai.Si pleaca.Dupa vine unu care isi cauta nus ce treaba pe la un cos de gunoi si vine sa ne intrebe daca nu vrem o tigara.Nu,nu vrem."Da sigur nu vreti sa fumati o tigara?"Frate esti prost sau ce nu pricepi sa dispari?"Da nu as putea sa stau si eu cu voi pe banca?"...Nu mai bine iti cauti o balta sa te ineci?
Da' nu ca am ajuns de mult la concluzia ca moaca mea e magnet pentru psihopati.Deci de fiecare data cand ies afara trebuie sa ma traga de par vreo tigancusa,sa dea unu cu bicicleta peste mine si sa rada ca un oligofren,sa urle dupa mine daca nu vreau o tura cu masina,sa vina sa ma intrebe daca mai stau mult pe banca ca vrea si el sa stea,si chestii de genu.Da,probabil incep sa devin paranoica sau ceva de genu dar credeti-ma ca am o mare problema cu barbatii,si parca am un al 6-lea simt pentru toti psihopatii si obsedatii.Ii cunosc dupa moaca si au un mare noroc ca nu am puterea de a elibera vreo lege.
Nu stiu ce o sa postez data viitoare dar presupun ca ceva mai pozitiv,ceva din vacanta.
Hey hey hey...am revenit cu o noua postare.Una dedicata celei mai bune prietene:)Iulia,care ieri a devenit majora!!!La multi ani!!!
Bai,stiti cum era faza aia..."-Ma iubesti?-Bai..la inceput nu prea..da acuma..la fel ca la inceput":))Ceva de genu e si la noi.Glumesc!!!!:)))Cum sa n-o iubesti?Doar ca tot timpul stam si ne gandim cand am devenit noi prietene asa de bune pentru ca noua ni se pare ca am fost tot timpul asa:))Nu,n-a fost asa tot timpul..ne-am si certat,am stat si saptamani fara sa ne vorbim,nu suntem tot timpul de aceeasi parere(de f putine ori),dar pana la urma ne-am impacat.
O iubesc pentru ca e sora pe care nu am avuto niciodata,pentru ca e una din putinele persoane care ma cunosc cu adevarat,care stie ca "nimic" nu e niciodata "nimic",pentru ca pot vorbi cu ea despre orice fara sa ma judece pentru parerile mele,pentru ca imi da mereu sfaturi bune si ca este mereu optimista.Pentru mine este cea mai buna persoana pe care am cunoscuto vreodata si o iubesc pentru ca prin bunatatea ei scoate ce e mai bun din mine,si ii multumesc pentru asta.Pentru ca este una din putinele persoane pe care daca le-as chema ar veni in 5 minute,desi distanta dintre noi este de 15.
O iubesc pentru ca sunt si eu printre gandurile ei,si poate...candva...cat mai tarziu...sa puna o vorba buna si pentru mine acolo Sus.Te iubesc blondina mea scumpa>:D<:X
Am revenit deci de pe plaiurile mioritice unde am fost plecata vreo 2-3 zile.Mare lucru nu am facut,dar ma simt mai bine decat inainte de plecare.Ceea ce am realizat este ca blocul,orasul si toate chestiile astea:net,telefon,club etc. te prostesc de cap.Am stat astea 3 zile deconectata oarecum de oras si sincer nu i-am dus lipsa absolut deloc.Eu,care inainte vorbeam 2 ore pe putin la telefon zilnic,acum am stat fara, deoarece mi s-a descarcat si am uitat sa-mi iau incarcatorul...Eu,care de dimineata ma trezeam si direct la calculator sa vad ce a mai scris unu altu,sa vad ce mai zice lumea si chestii din astea,nici nu m-am atins de laptop si de net zilele astea.Am stat toata ziua pe afara,pe ploaie,si minune,nu am murit daca mi s-a incretit parul si nu aveam placa,am mancat tot felul de shituri verzi de faceam fete-fete:)),am citit,am dormit,am stat la barfa cu bunica:))ca deh':)))si m-am jucat cu toti catei si toti iepurasii pe care ii avea.Si nu,n-am murit fara net,pc,telefon si magazine langa coltul blocului.Ba chiar a fost foarte bine,liniste,fara cocalari si pitipoance si fara fel de fel de specimene.Si mi-am adus aminte de toate prostiile si toate jocurile de cand eram mica,atunci cand imi petreceam veri intregi la tara la bunici.
Da si cand am ajuns acasa...am intrat bineneteles direct la calculator sa vad ce au facut astia la bac,sa simt pulsul orasului,sa ii aud cum tipa ca au luat/au picat bacu.In sfarsit...cam asta am avut de zis,ma duc sa citesc...
Daaaa....deci ideea e ca plec cateva zile...undeva...Si nu,nu stiu cand ma intorc si cum ma intorc...Sper ca mai bine...Si nu,nu o sa-mi simta nimeni lipsa,stati linistiti..O sa doarma toti la fel,o sa manance toti la fel si o sa...exact la fel.O sa postez ceva cand ma intorc...poate niste ganduri noi...pana atunci paaaa
Si iata ca a venit si ziua sau mai bine zis duminica in care nu trebuie sa-mi mai fac griji ca maine e luni,o alta zi,o alta saptamana de scoala.Nu o sa-mi fie prea curand dor de scoala...Adica sa fim seriosi...cine spune ca ii este dor de scoala in realitate ii este dor de prieteni,de colegi(mai mult sau mai putin),de glumele facute in pauza(sau in ora),de orele in care cate un profesor mai intarzie sau nu mai vine deloc(cine nu iubeste acele ore???),de cartile citite pe sub banca in vreo ora(sau mai multe) plictisitoare,de engleza invatata mai bine la un serial decat in alea 2 ore,de ora 2 fix cand stii ca in sfarsit s-a mai dus o zi si poti sa pleci acasa.Pe bune,as iubi scoala daca nu ar trebui sa ma trezesc la ora 7 dimineata,sa invat lucruri care nu ma intereseaza si care prea putin o sa-mi trebuiasca in viata(majoritatea deloc),sa mai dau si test din chestiile alea,sa aud profi frustrati a caror unic scop in viata e sa te aduca si pe tine la conditia de frustrat....
Nu stiu cum as defini anul scolar care tocmai a trecut...Nu as putea spune ca a fost bun sau rau,a avut de toate.Majoritatea timpului m-am stresat ca o tampita pentru o groaza de shituri care mi-au omorat milioane de neuroni(iar la mine fata de altii nu "se regenereaza"),la unele materii nici macar nu stiu ce lectii am facut,fiind prea "palpitante",iar la altele inca sunt urmarita de notiuni.Singurul regret este ca vine a 12a si ca anul asta nu m-am prea distrat.Daaaa si acum vine partea"te duci la scoala ca sa inveti nu sa te distrezi"...ok ok...dar vine si partea cu"ce iti aduci aminte din liceu".Aaaa...pai cam nimic inafara de pauze in care am ras cat de frustrati sunt unii si...si cam atat,ca na nu prea am avut timp,fata de altii pe care nici in cot nu-i doare.Si cine credeti ca o sa iasa in pierdere dupa toate astea?Am o mare presimtire ca tot eu...
A!inca ceva...cum se face ca atunci cand ai de invatat atunci gasesti o gramada de melodii si chestii faine pe net?:))Cred ca asta imi defineste majoritatea timpului Guess Who feat Marius Moga (ex Morandi) - Tot mai sus (Original Radio Edit) www Muzica ws
Am fost azi la o prietena pentru a lucra impreuna la proiectul de la romana din postarea anterioara.Binenteles ca dupa muuuuultaaa munca,a venit si partea mai distractiva gen moda,filme si barfit lumea:)))Din subiect in subiect am ajuns la egalitatea dintre femei si barbati si am fost total de acord ca nu exista.Oricat s-ar stradui unii sa afirme ca exista sau ca se incearca,nu exista frate!Se vede de la o posta ca pentru barbati noi suntem bune doar ca obiecte sexuale,masina de facut copchii si utilizator calificat de aspirator si cratita.Si nu ma refer doar la cei de peste 30 de ani...nuuuu...Am specimene si in clasa care afirma cu nonsalanta ca femeia trebuie batuta...sau ca tot noi suntem de vina ca suntem violate.Ca de ce iesim cu fuste scurte sau imbracate provocator pe strada?...Da frate,nu am auzit niciun barbat care umbla la bustul gol(ca na ei au voie ca e cald) sa fi fost violat de vreo femeie careia i s-a aprins calcaiele dupa el.Puteti observa acest fenomen de subjugare a femeii si in reclamele tv,in videoclipuri in care mereu femeile sunt ademenite cu bani,masini luxoase si alte chestii de masculi feroce plini de testosteron si care dau pe dinafara de materie cenusie.O alta dovada este faptul ca in unele tari femeile nu au voie sa vorbeasca despre anumite subiecte,nu au voie sa invete sa citeasca si multe alte chestii.Aveti aici cateva exemple:
Numărul femeilor încadrate în muncă este în creştere, dar rămâne inferior celui al bărbaţilor, chiar dacă majoritatea studenţilor şi absolvenţilor de universitate sunt femei
Femeile continuă să câştige, în medie, cu 17.8% mai puţin decât bărbaţii pentru fiecare oră lucrată, iar această cifră se menţine la un nivel stabil.
Femeile sunt încă slab reprezentate în funcţii de decizie politică şi economică, deşi, în ultimul deceniu, a crescut numărul celor care ocupă astfel de posturi.
Responsabilităţile familiale sunt încă inegal repartizate între femei şi bărbaţi.
Riscul sărăciei este mai mare în cazul femeilor decât în cel al bărbaţilor
Femeile sunt principalele victime ale violenţei bazate pe criterii de sex. De asemenea, femeile şi fetele sunt mai vulnerabile la traficul de fiinţe umane.
25 mai 2011
Stiu ca nu am mai postat nimic de ceva vreme,dar scoala ma dispera destul asa ca fiecare minut liber ori il citesc,ori il dorm...ori ies din casa sa imi oxigenez creierul:)Asa ca(probabil din lipsa de oxigen)nu am nicio idee cum as putea sa fac o prezentare de caz de studiu la "Romanul psihologic in perioada interbelica".....As vrea,daca are careva vreo idee sa ma inspire si pe mn:))Da!chiar atat de disperata sunt!!!:))))Stiu ca nici exprimarea nu e probabil cea mai coerenta...
Azi mi-am dat seama cat de multe persoane tin la mine...Poate nu tin la mine,poate si-au adus aminte din intamplare ca e ziua mea...Nu conteaza...Ei fac si vor continua sa faca parte din viata mea.Si ii iubesc pe toti ca ma fac sa "suport" asta:))Si daca momente din astea ne fac sa ne aducem aminte unii de altii...atunci vreau sa fie ziua mea,a cuiva,in fiecare zi...
Si unii din noi....ne vedem la vara in Sighisoaraaaa!!!!!!!!
Iar Tu...tu ai continuat sa fii singura persoana de la care oricum nu m-as fi astepta sa ma sune sau sa-si aduca aminte ca e ziua mea...Si e mai bn asa...Oricum nu ai fost in niciuna pana acum...Deci nu iti simt lipsa
21 aprilie 2011
As vrea sa va anunt ca ieri acest blog a implinit frumoasa varsta de 1 anisor!!La multi ani blogule!!!:))
1. How are you feeling today? Sia-I'm in here
2. Will you get far in life? Ray LaMontagne-Let it be me
3.How do your friends see you? Karen Elson-The ghost who walks=)))
4. Will you get married? Missy Higgins-Ten days ohooo:)))
5. What is your best friend’s theme? Kate Voegele- Wish you were
6. What is the story of your life? Snow Patrol-Run
7. What was high school like?The Veronicas-Everything i ever need...o daaaa
8. How can you get ahead in life?Lady Antebellum-Need you now
9. What is the best thing about your friends? Fine Frenzy-Almost Lovers=)))fuck:))
10. What is in store for this weekend? Remy Zero-Perfect memory
11. What song describes you? Kate Voegele-No good=))) clar
12. To describe your grandparents? Missy Higgins-Were i stood
13. How is your life going?Jessie J-Nobody's perfect
14. What song will they play at your funeral? Sia-Breathe me
15. How does the world see you? 3 doors down-Here without you=)))super
16. Will you have a happy life? Pixie Lott-Cry me out
18. Do people secretly lust after you? Peter Francis-Untold
19. How can I make myself happy? Avril Lavigne-What the hell=))
20. What should you do with your life? Snow Patrol-Open your eyes...bun sfat:))
Nu am mai scris in ultima vreme.Motivul?Sau motivele....lipsa de inspiratie,doar idei fara finalizare si o oarecare lene pe capul meu...In fiecare zi in care imi vine cate o idee ajung sa imi spun"lasa ca o scrii mai tarziu"...si nu mai scriu nimic.Ce am facut in ultima vreme?Pai cu greva asta de acusi 2 saptamani am avut ocazia sa citesc mai mult,sa ma uit la seriale,sa merg la sala... si sa ma gandesc.....Imi place sa ma gandesc...uneori ma pierd printre ganduri,alteori vorbesc cu mine in gand.Poate mai scap de boala de a vorbi prea mult.Prima saptamana de greva a fost tare...plimbari,citit,seriale,prostii de copchil cum zice mama....A doua...aici cam devine problematica.Intr-un fel mi se pare normala atitudinea profilor de a face greva si de a cere ce li se cuvine.Nu mi se pare normal sa muncesti si la sfarsitul lunii sa fii anuntat ca singura rasplata e ca ai deschis mintile unor copii,multi dintre ei neascultandu-te defapt.Ceea ce mi se pare intrigant este atitudinea miserupista a guvernului...da ma rog...sa nu intram in politica.Si acuma faza naspa pentru noi...elevii.Ce facem cu materia pierduta?Raspuns:Ne intoarcem la scoala si o sa murim intr-o saptamana pe bancile alea de atatea teste si ascultari...ca deh,n-avem note.Si uite asa beleau tot pe capu nostru cade.
Uneori mi se face frica...imi dau seama ca nu stiu ce sa fac cu viata asta,iar cel mai greu este seara cand stau si ma intreb "ce am facut azi pentru viitorul meu?".Si gasesc ca raspuns banalitati,lucruri lipsite de valoare sau fara continuitate....sau nu gasesc niciunul.Si cand mai vad ca nici sa scriu nu mai pot...nu mai pot gandi,sunt secata de ganduri si inspiratie.Poate as gasi subiecte...dar de-acum incepe scoala iar urmatoarele 2 saptamani o sa fie de groaza.Concluzia:au fost si vremuri mai bune pentru gandurile si blogul meu....
Pentru ca ar fi trebuit sa ii spun mai des cat de mult o iubesc,si nu doar sa ii spun ci sa ii si arat.Lucru pe care,din pacate,nu il fac prea des.As putea,la fel ca voi toti,sa umplu pagini intregi de clisee pe care intr-un final uitam sa le mai credem sau sa le simtim.Si poate mi-ar veni greu sa fac lucrul asta si chiar nu pot sa inteleg de ce.Dar in final ceea ce conteaza nu e cum e mama,ci cum imi aduc eu aminte de ea.Si poate asta nu e cea mai buna postare,cea mai frumoasa declaratie,da e singura in care cred....restu...prostii in care practic nu am spus nimic si au fost mult mai simplu de scris.
"Are two tragedy in your life:one is losing your heart's desire,the other is to get it.GeorgeBernardShaw
Yes, losing your heart`s desire is tragic. But gaining your heart's desire? That`s all you can hope for. This year I wished for love... to immerse myself in someone else and to wake a heart long afraid to feel. My wish was granted. And if having that is tragic, then give me that tragedy. Because I wouldn`t give it back for the world."
15 minute de cand statea in statie,inghetand,simtind pietrele sub picioare si acoperindu-si urechile rosii cu mainile.Era innorat,frig si aproape incepea sa ninga.Nu ca ar fi fost prima data in ultimele 2 zile.Masini treceau pe langa ea,se privea in geamurile lor,ele in ea si isi zicea ca parul nu putea sta mai aiurea ca atunci.Vantul ii ardea obrajii,mii de ace,o palma data la nervi.O masina se opri chiar in fata ei si cum avea acest prost obicei incepu sa-si aseze esarfa.
-Urca...
Nu avea obiceiul sa asculte comenzi de genu sau sa le indeplineasca pentru nimeni.Era prea incapatanata sa faca ce vroiau altii.Dar acum era altceva....parca era hipnotizata si urca tacuta in masina ca un copil cuminte ce altadata nu ar fi fost.
-Ai pe bancheta din spate niste mancare...Probabil ti-e foame.Eu am iesit cu o ora mai devreme si...
-De ce faci asta?Nu mi-e foame...si nici nu ar trebui sa fiu aici...de fapt chiar o sa cobor,a fost o greseala...
Prea tarziu.Masina deja pornise.Sa se arunce?Nu nu...s-ar fi lovit..si in plus chiar aici isi dorea sa se afle...
-Deci pe unde o iau?
-Unde vrei....nu-mi pasa...De unde ai stiut sa vii aici?Adica...
-Te cunosc destul de bine sa stii...
-Cand?Azi?O sa ma cunosti si maine?
-Deci... pe ce strada stai?
-Strada Ciresilor Nr2 Ap 13 usa rosie...
Zambea si parea profund surprins.
-Esti sigura ca acolo stai?
-Ce?Imi cunosc destul de bine adresa...sa stii...
-Si esti sigura ca acolo vrei sa fii?
-Ihi...asa cum ai stiut si tu locul acesta...
-Si...daca dupa ce intri nu vei mai fi lasata sa pleci?
-Cine a zis ca trebuie sa plec...
-Dar daca o sa vrei candva sa pleci...sa te intorci din nou pe strada asta...sa astepti din nou autobuzul,sa..
-Eu stiu unde vreau Eu sa fiu.
Tacere se lasa,sub pretextul unui condus concentrat.Zambetul era in coltul gurii,ochii atenti la strada,iar sufletul....iesea pe undeva pe geam impreuna cu aburul.
-Ok am ajuns.Exact unde trebuie sa fii....Era blocul ei,strada ei,aleea unde se juca cand era mai mica si nimic din toate astea nu i se pareau familiare.Deschise portiera si nici macar nu se uita in urma ei.Facu cativa pasi pe zapada care ii scartia sub bocanci si apoi se intoarse brusc.Deschise geamu.Astepta...
Azi era pierduta printre ganduri.Ai fi zis ca era ceva grav,asta daca nu si-ar fi ales ea singura drumul.Din anumite motive,pe care poate nici chiar ea nu le ghicea,nu vroia sa se intoarca.Nu vroia sa vada din nou acele fete,sa le asculte,sa le zambeasca.Nu vroia nimic...inafara de ganduri.De ce nu intelegeau altii asta...Pentru ea era atat de simplu.Urmarea poteci de ganduri acoperite de zapada.Punea intrebari,tot ea gasea raspunsuri,dar mereu erau altele.La unele stia raspunsul,insa ii era frica de el.Ar fi insemnat trezirea la realitate,acceptarea celorlalti si nu era pregatita pentru asta. Adevarul nu ar fi facut niciun zgomot pe care ea sa nu-l fi stiut.Asa ca prefera sa taca....cu ochii inchisi,cu mintea obosita,cu sufletul stins,dormea.Avea vise de rememorat si ganduri de distrus.
Am crezut ca intr`o zi buzduganul va lovi in usa mea si am sa ies sa te imbratisez
Vroiam sa`ti revad calul alb
Mi`ai promis ca`l voi calari candva
Si acum cand in sfarsit as fi putut
Ne`ai lasat sa ratacim printre faruri de masini
Trebuia sa crestem mari si sa luptam cu toti zmeii din lume,
Nimeni nu mai vrea sa lupte, Fat-Frumos
Oamenii n`au timp sa fie viteji
Unii spun ca viata e o lupta dar foarte rar aud pe cineva care sa fie sigur ca a castigat sau a
pierdut
Mi`ai promis ca o sa ma inveti ce`ai onoarea Fat-Frumos
Da` nimeni nu mai foloseste cuvantul asta
Nici in reclame nu l`am auzit, foarte rar in filme
Da` mereu apare unu care spune ca esti prost daca ai onoare
Ai plecat... si nu m`ai lamurit
In fiecare seara ajungem in acelasi loc, Fat-Frumos, niste case mici
Iar eu stiu sigur ca am fost in castelul tau
Mi`ai spus ca nu pot sa stau mult,
Venea zmeul si trebuia va luptati
Si toti oamenii fac aceleasi lucruri
Cei singuri, inta`n casa, arunca niste chei pe masa , se duc la frigider, scot o sticla, beau, si
privesc in gol
Apoi se trezesc ca din vis
Se duc in alta camera, se aseaza pe canapea si dau drumul la televizor
In fiecare seara, mii de oameni fac aceleasi lucruri, in acelasi timp, in aceleasi case mici,
Fat-Frumos
Am fi putut fi singuri Fat-Frumos
Mi`ai promis ca n`o sa dormim doua nopti in acelasi loc Fat-Frumos
C`o sa zburam peste munti calare pe`un caii nostri albi
Si`o sa calatorim in acelasi timp cu stelele,
Si unde vom vedea o luminita cat de mica, acolo vom cobori, si vom innopta
M`am gandit ca n`o sa pot zbura Fat-Frumos
Dar eram sigur ca voi calatori
Si luminite sunt peste tot Fat-Frumos, asta ma doare
Nici macar n`ar fi trebuit sa le cautam
E mult mai simplu decat pe vremea ta , si tu nu esti aici
Spuneai sa inconjuram pamantul
Si sa raspandim binele in lume
Dar nu mi`ai spus niciodata ce inseamna binele
N`ai apucat!
De ce m`ai lasat Fat-Frumos, de ce?
M`ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini
Nu stiu drumul spre castel
Si acasa doare
De ce m`ai tradat Fat-Frumos, de ce?
Treci incoace sa lupti,
Sa m`ajuti sa castig
Nu mai stiu sa iubesc
Fara tine mi`e frig
Stii cat se cearta oamenii pe chestia asta cu binele?
Ma enervezi Fat-Frumos ca esti iresponsabil
M`ai lasat cu ochii`n soare
Vreau sa fac tot ce faceai tu,
Si sa traiesc cum traiai tu, Fat-Frumos
Si sa`i invat si pe altii
Prietenii trebuia sa ma ajute, nu Fat-Frumos?
Trebuia sa plecam impreuna la drum
Trebuia sa stiu sa`i aleg, nu Fat-Frumos?
Ei bine, afla ca sunt singur!
De ce m`ai lasat Fat-Frumos, de ce?
M`ai lasat sa ratacesc printre faruri de masini
Nu stiu drumul spre castel
Si acasa doare
Sunt singur si tu nu esti aici
Fomila, Setila, Pasari-Lati-Lungila
Sunt inconjurat de niste idioti in costume gri
Cu care ma vad miercurea la mall
Si care canta cantece despr bere
Si nici macar nu`si mai amintesc de tine
Imi spun ca au cunoscut`o doar pe Ileana Cosanzeana
Dar ca de tine nu`si aduc aminte
Si rad Fat-Frumos, rad de tine, rad de mine
Trebuia sa fii aici, lasule, sa ne`nveti sa luptam,
Sa ne vorbesti despre onoare si prietenie
Sa ne spui despre sacrificiu
Trebuia ramai aici, sa te aperi, Fat-Frumos
Pentru ca eu n`o pot face in locul tau
Ca nu m`ai invatat Fat-Frumos
Ai plecat ca un las, Fat-Frumos
Si nu ne`ai invatat nimic
Ai fi putut macar sa`mi spui
Cum ai facut s`o iubesti doar pe ea Fat-Frumos,
Pentru ca eu stiu ca ea te`a ajutat mult
Cum ai reusit sa iubesti o singura fata ?
Te urasc Fat-Frumos,
Te urasc in numele tuturor calculatoarelor din lume
Tastez numele tau, si mii de pagini imi vorbesc despre tine
Si tu nu esti nicaieri Fat-Frumos
Si nici zmeul nu mai e printre noi
Asa as fi fost sigur ca ai existat
Ai plecat Fat-Frumos, si ai luat cu tine si binele sï rau
Taste me, drink my soul Show me all the things that I shouldn't know When there's a new moon on the rise I had everything, opportunities for eternity And I could belong to the night
Azi fusese din nou la el.Era obiceiul ei,era viciul si obsesia,drogul si leacul pentru o abstinenta emotionala prematura.Usa era deschisa,cheile pe etajera din hol, langa tigari.Mai erau doar doua, deci nu se lasase de ele.Geamul aducea un aer vechi incaperii,ce impregna un sentiment de pierdere.Ceva.Cam atat era.Camera,etajera,tigarile si amintirile care ieseau la fel ca fumul de tigara pe geam.Si astea erau ceva fata de ce avea ea in momentul ala.Din poseta scoase bricheta si isi aprinse una din tigari,lasase fumul sa se ridice si decise ca era momentul sa inchida geamul.Ar fi putut iesi toate amintirile si s-ar fi pierdut pe strazi fara numar de inmatriculare.Toate...odata cu fumul si probabil,daca nu mai mult ca sigur, ar fi ajuns in destinatii gresite si ar fi fost calcate in picioare.Mai rau decat erau deja,caci bocancii lor macar erau imaginari.Isi umpluse paharul cu apa si urmatoarea inghititura ii ingheta plamanii.La fel si inima.Era insetata.Privea paharul de pe noptiera si cerea salvarea povestilor cu regi si regine din el.Ar fi mers dupa ei,in pahar...in paharul lui,al ei.S-ar fi inecat in el,intrand incet in nisipul apei,cu talpile goale,pe catafalctul de hartie nescrisa.Ar astepta acum valul cel dintai sa-i faca o invitatie,iar apoi ar porni stinghera de curajul ametitor produs de lespedea de sare. Ar inchide ochii,caci valurile iar face greata si ar sughite la gandul ca... brusc e foarte singura.Atat de singura... Ar intra pana la genunchi,printre zgarieturi si urme ale unei vieti anterioare.Cu degetele infipte in lespedea de nisip,ar porni pe scoicile taioase mai departe prin apa rece.Ar fi ca acum noapte,ar fi luna plina si ar deschide ochii macar de dragul ei.Tremura in pahar. Ar inainta pana la piept,rasuflarea i-ar ingheta si ar pastra in ea ultimul sentiment,ultima imbratisare a unei morti subite.Pe fruntea ei s-ar intalni cerurile,pierzandu-si impreuna stele.Mor,rand pe rand povestile cu regi si regine.
E flamanda de tutun.Il doreste cu mainile,cu buzele,cu plamanii,cu inima,cu narile,cu fiecare respiratie care fara fumul ei aromat nu isi gasesa locul.Il simte.E din nou aici.Pe buze, nari,pe pleoape.Dar e prea tarziu.Au murit cu totii inecati in paharul ei.
Mai ramasese doar o tigara pentru a doua zi si dupa ar fi disparut cu totul.Nu mai avea ce cauta oricum acolo.Era prea mult fum,prea multe amintiri pierdute printre el si nimeni care sa fie in stare sa deschida nenorocita aia de fereastra care...nu ducea spre nimic nou sau mai bun.El nu se intorsese pana acum,nici nu avea de gand sa o mai faca.Tot ce lasase in urma lui erau tigarile si pe ea.Era la dezintoxicare pentru ambele.
Ce dulce e razbunarea dupa ce cineva profita de tine...nici nu iti poti inchipui.Acum e randul meu sa profit de tine.Si stiu ca iti plac glumele mele....pe seama ta:)).A deci a fost doar un joc?Let's play baby:))We are friends with benefits,remember?
M-am aflat intr-un triunghi amoros si eu nici nu stiam:)).Teoretic stiam,dar imi placea asa de tare situatia.Mai ales acuma cand a devenit critica:)).Varamea ar fi asa mandra:))Da, amorul nostru nemuritor si practic neexistent s-a dus dracu'.Si acum am ramas doar eu si voi doi.Si promit sa fiu cuminte...asa cum ai promis si tu,mai stii?
Aseara, vorbind cu cineva am primit una din intrebarile ciudate pe care mi le pune in fiecare seara:”Crezi in monstri?”.Am raspuns ca nu,si abia mai tarziu mi-am dat seama ca defapt da,chiar cred in monstri.
Inca de mica imi era frica sa stau cu picioarele la marginea patului.Ma gandeam,imi imaginam mereu ca exista un monstru sub pat care ar putea sa ma traga de picioare.Tot asa, niciodata nu ma ascundeam in dulap,sub mese sau diverse chestii cum fac toti copii.Mai tarziu am aflat ca o mare parte din frica asta se datoreaza si minorei claustrofobii de care sufar,desi tot mai cred ca exista ceva sub pat si ca dincolo de hainele de pe umerase o mana te va trage sper ea.
Apoi am crescut si viata mi-a aratat ca monstrii pot avea chip uman si chiar si nume.Oricare.Acel monstru creat pentru ura si pura rautate.Cel mai rau.Caci oricat ai incerca sa il ocolesti el te va gasi mereu.Si chiar daca nu iti mai poate face rau,simpla lui umbra si amintire inca doare si va ramane mereu intiparita in mintea ta.Si vei incerca sa uiti,nu sa ierti,si iti vei da seama ca nici asta nu poti si poate ca nici nu vrei.Ca acel monstru a devenit o parte din viata ta,desi in incercarea de-al invinge ai avut grija sa nu devii chiar tu un monstru.Ei bine,s-a intamplat....
Acum imi dau seama ca monstri creaza alti monstri,desi originalul e incomparabil mai “bun”.Bine,unii ar zice ca nu chiar monstri,poate au dreptate,dar oricum isi lasa amprenta semnificativ asupra sufletului si mai ales mintii tale.Acum cred ca” monştrii sunt reali, la fel şi fantomele. Există în interiorul nostru. Şi uneori câştigă “(Stephen King), in simplele decizii de a face rau in defavoarea binelui si de a simti o ura permanenta mai presus de iubire.
” Basmele nu le dezvăluie copiilor că balaurii există. Copii ştiu deja că balaurii există. Basmele le dezvăluie copiilor că balaurii pot fi omorâţi “.
Anul asta care a trecut a fost cu bune,cu rele,si totusi pare atat de gol.Trag linie si vad ca viata mea nu s-a schimbat cu nimic aproape de anul trecut si ca nu am facut aproape nimic anul asta care sa il schimbe pe cel viitor.A fost bun...a fost...dar a avut si parti rele.Am iertat greseli aproape de neiertat,am incercat sa inlocuiesc persoane de neinlocuit si am uitat persoane pe care nu le poti uita.Am facut ce am vrut,am fost dezamagita de persoane de la care nu ma asteptam,dar si eu am dezamagit..Unii zic ca anul asta am fost mai fericita,ca starea mea emo s-a evaporat si ca am ramas doar eu.Da si nu prea.Cred ca am lasat aceasta senzatie datorita inroniei debordante de care am avut parte anul asta.Am incercat sa fiu ironica,sa arat ca nu imi pasa,si in unele chestii chiar m-a ajutat acest lucru.Nici nu imi mai aduc aminte ce faceam pe la inceputul anului...si stau si ma uit ca pana si pe blog parca viata mea a inceput de prin luna Aprilie.Da,prin Mai era ziua mea,pe care am tratato cu sictir,apoi ultimele teze,stres total,si apoi in Iunie vacanta.Plictisitoate in mare parte,cu kineto,plimbari si nopti pierdute pe mess in care am devenit plictiseala cuiva.Apoi August cu Franta,in care m-as intoarce dar singura.De asta imi pare rau...ca atunci cand am fost la Paris nu am avut niciun moment in care sa fiu singura si sa imi adun gandurile,sa ma gandesc la ceva.Am fost tot timpul pe drumuri,am alergat ca nebuna dintr-o parte in alta si am incercat sa cuprind cat mai mult din el.Si parca nu prea mi-a iesit.Parca nu am avut timp sa savurez Parisul,parca am privit din afara totul,parca nu eram acolo.Am ras ca tampita la Disney,nici nu stiu de ce,probabil din cauza euforiei celorlalti,m-am distrat doar in masinariile alea,in rest nu simt nicio atractie pentru niciun personaj,am mers cu muuuult sictir printre tot felul de tablouri la Luvru,si sa mor daca mai tin minte ceva de pe acolo.As fi vrut,nu stiu...sa stau la o cafenea pe Champ Elysee,sa ma cufund in gandurile mele si sa ma uit la lumea care trecea pe acolo in acea zi superba.A fost frumos, nu zic nu.Dar daca m-as intoarce as fi alta.Si o sa ma intorc,chiar si pentru un weekend,si o sa fac ce i-am zis Dianei:o sa beau vin rosu pe Champ Elysee.Apoi m-am intors acasa si a urmat Septembrie in care vremea a fost naspa,eu m-am simtit naspa si apoi a inceput scoala.Si asa a inceput totul sa mearga aiurea in viata mea.Am realizat in aceasta luna ca nu am nimic din ce credeam ca am si ca nu o sa am niciodata.Si apoi vedeti si voi ce a urmat in lunile urmatoare.Si acuma in Decembrie am realizat ca nu mai simt nimic,ca nu mai vreau nimic,si cel mai naspa nu mai imi doresc nimic.Ca am inceput sa imi reprim toate sentimentele,dorintele,ca le gasesc prea scumpe pentru mine si asta e naspa.E naspa cand te trezesti si te intreaba cineva ce vrei si iti dai seama ca nu stii,sau ca stii dar nu o sa ai niciodata acel lucru.Asa am ajuns eu...”Vreau sa fie...Da’ nu o sa se intample niciodata deci mai bine o las balta.Nu mai vreau”.Asa am ajuns eu.Si cred ca ar fi cazul sa imi doresc sa ma schimb.Sa fiu altfel anul asta care vine.Si vreau.Vreau sa merit persoanele de langa mine si ele sa ma merite,sa iubesc,sa ma iubesc mai mult,sa imi asum riscuri,sa imi pun intrebari si sa-mi gasesc raspunsuri,sa uit tot ce a fost,sa iert,sa nu mai fiu atat de vindicativa,sa nu mai am resentimente,sa nu imi mai reprosez atatea,sa nu regret nimic din ce voi face,sa fac ceva care sa conteze,sa schimb ceva in bine,sa nu mai indepartez oamenii care inca ma mai iubesc.Cred.Da,sa cred in ceva,sa cred in mine.
Si tot acest an a durat cam cat?...8 luni?Am parcurs mult din el...uneori singura,alteori altii au luat decizii,ganduri,carma si...pe mine.Si nu stiu acum cand am ajuns la destinatie daca sunt eu.Daca am fost eu vreodata... P.S.Vreau sa ajung iar la 45 de kilograme,ma simt mai bine asa.
