Pick me

Daca nu stii de ce moarte vrei sa mori....alege-ma pe mine,alege-ma pe mine....

Viata ca un platou cu fursecuri...

Restless

And in the naked light, I see a brighter day

Viata ca un platou cu fursecuri....

We lost

Cred ca la un moment dat amandoi am vrut sa ne pierdem urma,umbra.Asa cred ca ne-am gasit noi doi.Am inceput sa ne pierdem unul in altul in incercarea de a ne regasi.Ne-am pierdut fiecare in alt trup,in alti ochi,mai noi,mai veseli,mai verzi.Ne-am pierdut si pe alte buze,pe negatii diferite de data asta,pe cuvinte cu totul si cu totul alt sens.Ne-am prins de alte maini si ne-am pierdut,ni s-au desprins sireturile pantofilor si am ramas in urma....Am incercat alte banci,alte trucuri,alti umeri,alte buze.Am incercat si alte tigari,alt pervaz si alt pat.Nu ne-am gasit nici acolo,niciunde.Pana intr-o zi....dar atunci a trebuit sa pleci.Asa esti tu.Eu sunt pamantul.Tu-vantul ce a facut pamantul sa se infioare pentru cateva clipe.Atunci am stiut ca nu o sa mai fie niciodata la fel.....

Viata ca un platou cu fursecuri...

Baby,nobody's home...

Mai tii minte garsoniera noastra?In prima zi am stat o zi intreaga intinsi pe parchet cu ochii pierduti in tavan.Spuneai ca ii vom face inima sa bata cu inimile noastre,ca o sa devina una cu ea si ca asa mereu o sa fie cineva care sa ne astepte acasa.A fost primul “acasa”.Si peretii au devenit ai nostri.Ne-am luat visele si le-am tatuat pe ei.Le-am aruncat spre soare.Doamne….era atat de bine,era si real?Mai stii ziua ta?A plouat tare.Am stat in casa,sprijiniti de peretii nostri,de inimile noastre si am mancat prajituri.Imi vine sa rad cand imi aduc aminte.Eram copii,eram banali stiu...poate prea banali pentru tine,pentru ceilalti.Te-as invita uneori in castelul nostru...cel in care am sadit vise si in spatele caruia am devenit mai buni,mai frumosi,in care am uitat sa mai fim noi...Te-as invita...din cand in cand..Dar l-au inchis...Cei de la administratie.Cica se auzeau prea multe batai de inima..Am incercat sa le opresc,am incercat sa stii,am incercat...

-Alo...

-Eu sunt...vroiam doar sa..

-Da..am ascultat tot ce ai zis.Esti beat..inchide...ma suni maine...

-Nu..nu se mai poate asa…chiar nu..tu chiar nu..

-Ce nu se mai poate ?

-Ceea ce facem noi acum !

-Ce?...te rog...inchide...

-Teatrul asta ieftin...piesa asta mizerabila,fara audienta si in care m-am saturat sa joc rolul secundar!Asta nu se mai poate!

-Ce teatru?Tu asta crezi ca facem?

-Daaaa...daaaa ..asta cred...ca tu asta faci...de fiecare cand te intreb ceva...nu stiu...ceva despre mine,despre noi...de fiecare data te prefaci ca analizezi situatia,ca incerci sa cauti raspunsul potrivit si...

-Dar chiar asta fac...incerc sa gasesc raspunsul cel mai potrivit!

-Da!Si de fiecare data e in fata ta si tu nu il alegi niciodata!Asta faci tu!Actor figurant in propria piesa in care eu,nu mai vreau sa joc... Stii care a fost greseala mea?Ca mereu m-am gandit la tine ca la ceva garantat.Da…si trebuia sa imi dau seama.Nimic din tine nu eraazi.... Unde crezi ca o sa pleci cand nu o sa te mai suporti?

-Te-am iubit...

-...M-ai iubit?..De cate ori m-ai iubit??...Cine a numarat??

-...Nu stiu...Inchid....e tarziu...

-Nu,raspunde... Dupa aia poti sa dormi,cu siguranta va fi mai intersant decat in realitate.Chiar daca nu vei visa nimic.